Prevalența bolilor alergice este în continuă creștere la nivel mondial, afectând în special copiii și tinerii. În Europa, se estimează că unul din 4 europeni suferă de o afecțiune alergică și se preconizează că, în viitorii 5 ani, unul din doi europeni va fi alergic.
Devine din ce în ce mai evidentă nevoia apariției unor terapii personalizate și a unui diagnostic de precizie, ce poate determina tratamentul potrivit pentru pacientul potrivit. ” Medicina de precizie oferă acea schimbare de paradigmă de la abordarea terapeutică inițială, veche (one size fits all) către medicina de precizie bazată pe rezultatele din analiza de biga data, ceea ce va face diferența între pacienți pentru că se va baza pe amprenta moleculară personalizată și va duce la această terapie personalizată al cărui succes îl dorim cu toții”, a afirmat prof. dr. Carmen Panaitescu, președintele Societății Române de Alegologie și Imunologie Clinică (SRAIC), în cadrul Școlii de Iarnă organizate în perioada 10- 11 decembrie 2021.
Potrivit datelor oficiale, 300 de milioane de persoane suferă de astm, 400 de milioane au rinită alergică, 200-250 de milioane au alergii alimentare și peste 10% din populație are reacții alergice la medicamente. Mai mult, afecțiunile alergice pot evolua spre forme severe, amenințătoare de viață, așa cum este anafilaxia.
”Dacă vorbim de ceea ce înseamnă astăzi alergiile, este clar că expunerea la factori de mediu are un rol esențial. Practic, schimbările climatice, expunerea la poluanți concură cu expunerea la alergene, dar tot atât de importanți sunt și factorii legați de gazdă, atât cei genetici, cât și cei socio- economici și comorbidități. Mereu ne întrebăm de ce crește prevalența acestor boli alergice și cred că ceea ce înseamnă expozomul contează foarte mult în viața de zi cu zi. Rezultatul este o scădere a funcției de barieră epitelială în paralel cu creșterea stresului oxidativ, cu modificările genetice în ceea ce privește răspunsul imun TH1 cu TH2, ceea ce duce la creșterea manifestărilor de sensibilizare și, în cele din urmă, la clinica bolilor alergice”, a mai explicat specialistul.
Imunomodularea în bolile alergice și astm
Bolile alergice sunt purtate de mecanisme patogenice care sunt inițiate și amplificate de răspunsul imun înnăscut și adaptativ în cooperare cu celulele rezidente.
”Dacă obținem imunomodulare, putem spera la ceea ce poartă numele de modificarea evoluției bolii, uneori chiar la vindecare. Când vorbim de modificarea evoluției, cel mai ambițios target ar fi să prevenim apariția astmului – profilaxia primară. Apoi vorbim de ceea ce facem prin toată medicația pe care o folosim la ora actuală – prevenim riscurile ulterioare de exacerbare, de declin al funcției pulmonare. În momentul în care oprim tratamentul, toate simptomele pot să reapară. Poate cel mai important este impactul asupra mecanismelor patogenice: trebuie să demonstrăm că prin tratamentul pe care îl folosim influențăm răspunsul imun înnăscut și adaptativ și celelalte două elemente importante pentru astm, de exemplu, hiperreactivitatea bronșică și disfuncția barierei epitelial (pentru toate bolile alergice)”, a afirmat prof. dr. Ioana Agache, Universitatea Transilvania Brașov.
Sănătatea, o prioritate la nivel european
Contexul pandemic global a transformat sănătatea într-o prioritate a politicilor publice. În acești doi ani de la izbucnirea pandemiei, factorii de decizie de la nivel național și internațional, dar și opinia publică europeană, au descoperit că, din păcate, sistemele de sănătate nu sunt îndeajuns de bine pregătite pentru a face față unor încercări majore și că sunt necesare mai multe investiții în sănătate și de mai multă atenție acordată acestui domeniu. ”Programul Orizont Europa, cu un buget record de peste 90 miliarde euro, are alocate pentru Sănătate mai mult de 8 miliarde euro pentru perioada 2021- 2027. Statele membre sunt încurajate ca, din fondurile europene special rezervate și care sunt acordate din Fondurile de Coeziune, Fondul Social European, dar și prin facilitatea de Redresare și Reziliență, să folosească o bună parte pentru investiții în Sănătate. România, pentru prima dată de când a devenit membru UE, are, pentru perioada imediat următoare, un program operațional special destinat sănătății, unde componenta de cercetare medicală va avea un rol foarte important. Pe lângă construirea spitalelor regionale, pe lângă investiții în spitale, pe lângă programele de screening și diagnostic precoce pe care aceste fonduri europene le vor sprijini, va exista și o componentă de sprijin pentru cercetarea medicală destinată institutelor de cercetare, academiilor, spitalelor și tuturor actorilor care pot să desfășoare activități de cercetare medicală în România. Aceste oportunități sunt distincte de programul Orizont Europa, unde, însă, orice inițiativă din România trebuie să intre în competiție cu inițiative similare din alte țări europene. O altă componentă importantă pentru sistemele de Sănătate este cea legată de digitalizare, de soluțiile de telemedicină, e-health- susținute atât din programele de redresare și reziliență, dar și din programul centralizat al UE Digital Europe”, a afirmat dr. Cristian Bușoi, președinte Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, responsabil al PE pentru Programul de Sănătate EU4Health.
Valentina Grigore
