Interviu cu Conf. Dr. Adina Ghemigian, medic primar endocrinologie, șefă secția clinică de endocrinologie V – patologia gonadică și infertilitate, Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon
Conduceți unul dintre cele două mari proiecte pe fonduri europene care se derulează în prezent în Institutul Parhon. Care este scopul „EndoMIP”?
EndoMIP este un proiect câștigat în cadrul competiției derulate în anul 2016. Este un proiect cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, în valoare de 3 milioane de euro.
Obiectivul general al proiectului constă în actualizarea cunoștințelor și abilităților clinice referitoare la patologia endocrină în rândul specialiștilor din domeniul medical, în scopul creșterii calității serviciilor medicale și îmbunătățirii stării de sănătate a pacienților. Cele două mari teme cuprinse în proiect sunt centrate pe deficitul de iod, insuficient corectat, și pe complicațiile acestuia privind disfuncțiile endocrine și patologia de creștere și sexualizare a copilului. Grupul-țintă cuprinde 900 de participanți, din care 225 de medici și 675 de asistenți medicali. Institutul implementează acest proiect în parteneriat cu Asociația PartNET. Cursurile sunt gratuite, iar cadrele medicale obțin puncte de educație medicală continuă – medicii, 20 de credite EMC, iar asistenții, 30 de credite EMC. În plus, proiectul prevede organizarea a 20 de stagii clinice cu durata de 2 zile, desfășurate în institut.
Există dotările tehnice necesare implementării tehnice a proiectului?
Deși, în institut, proiectul a demarat cu peste un an întârziere, am reușit, ca urmare a implicării și a eforturilor remarcabile ale echipei de implementare, recuperarea întârzierii și implementarea majorității activităților propuse. A fost refăcut amfiteatrul, dotat cu un videoproiector și tablă „smart”. Au fost achiziționate ecograful portabil, spectofotometru și congelatorul necesare derulării stagiilor clinice. Spectofotometrul va oferi posibilitatea dozării eliminării urinare de iod, investigație care nu mai este disponibilă de mai bine de 10 ani. Vom putea, astfel, monitoriza statusul iodat al gravidei, cât și al disfuncțiilor tiroidiene induse de deficitul sau excesul de iod. Au fost organizate zece cursuri cu medici endocrinologi și medici de familie – două în București, restul în țară – și două stagii clinice. În momentul actual, se derulează contractul pentru instalarea unui sistem audio-video în două dintre sălile noastre de operație, creând posibilitatea transmiterii, în direct, a intervenției chirurgicale cursanților aflați în amfiteatru. În institut funcționează singura secție de chirurgie endocrină din țară, în care se practică peste 2.500 de intervenții pe an de tiroidă și paratiroide.
Cum a schimbat pandemia activitatea în cadrul Institutului Parhon?
A fost o perioadă extrem de dificilă, ce a presupus reorganizarea spațiilor și a activității zilnice pentru respectarea normelor epidemiologice. Un imens efort a fost depus de conducerea institutului în asigurarea echipamentelor de protecție, a dezinfectanților și în instruirea întregului personal privind măsurile de prevenire a răspândirii pandemiei.
Cu toate acestea, implementarea proiectului nu a fost afectată. Echipa s-a adaptat rapid, cu transferul activității în mediul online, cu desfășurarea a încă trei cursuri cu ajutorul platformei Cisco. A avut loc, de asemenea, prima conferință din cadrul proiectului. Sunt deja programate ultimele două cursuri și a doua conferință. În ceea ce privește a treia conferință, ne-am propus ca dată a desfășurării ei luna octombrie sau noiembrie, cu speranța că va putea fi organizată cu participarea fizică, efectivă, a celor 150 de specialiști.
Din păcate, nu vom putea derula școlile de vară/iarnă stabilite în următoarele luni și nici participarea fizică la cele trei manifestări științifice internaționale din această toamnă, din care una a fost anulată, iar două se vor desfășura online. În momentul actual, au început demersurile pentru organizarea înscrierii la cele două manifestări online. O veste bună a fost decizia Ministerului Fondurilor Europene de prelungire a Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 cu încă șase luni, fapt care ne-a dat speranța că întâlnirile bilaterale transnaționale vor putea fi realizate.
O altă realizare a proiectului este Ghidul de bune practici, în curs de finalizare de specialiștii noștri, care urmează a fi completat cu un Compendiu de bune practici privind patologia de interes major discutată în cadrul cursurilor și conferințelor. Dosarul privind dezvoltarea a trei noi standarde ocupaționale, a căror nevoie pentru creșterea calității serviciilor medicale a fost identificată de grupul de experți din proiect, a primit deja avizul Ministerului Sănătății și se află în evaluare la Ministerul Muncii.
Unica secție de chirurgie endocrină din țară
Institutul Parhon are o mare adresabilitate. Care sunt atuurile unității medicale?
Institutul nu s-a abătut și nu se abate de la tradiția unui corp profesional de excepție. Aici a fost înființată, în 1933, prima catedră de endocrinologie din lume, de către profesorul dr. C.I. Parhon, care a fost și organizatorul primului Congres European de Endocrinologie, desfășurat la București în 1939. Și astăzi, cea mai importantă catedră de endocrinologie din țară își desfășoară activitatea tot în cadrul institutului. Beneficiem de un laborator de cercetare rezultat al unui proiect european în valoare de 10 milioane de euro, dotat cu aparatură de ultimă generație. În așteptarea viitoarelor competiții pentru proiecte de cercetare, actuala echipă managerială a demarat o competiție internă, finanțată din bugetul propriu.
Pe lângă acestea, institutul beneficiază nu numai de unica secție de chirurgie endocrină din țară, ci și de singura secție de endocrinopediatrie și una dintre cele trei secții de terapie izotopică din țară, unde se administrează radioiod pacienților tiroidectomizați cu carcinom tiroidian diferențiat.
Ce aparatură medicală ar mai fi necesară?
Aparatura medicală necesară derulării activității la standardele pe care ni le-am asumat se regăsește atât pe lista de investiții din bugetul propriu, cât și pe cea finanțată de Ministerul Sănătății. Se referă la echipamentele medicale care trebuie periodic actualizate pe măsura creșterii performanțelor acestora, necesare pentru diagnosticul și tratamentul pacienților noștri: ecografe, osteodensitometru, tomograf, RMN, gamma-camera .
Ce politici de sănătate ar putea ajuta în managementul bolilor tiroidiene, dar și în dezvoltarea Institutului Parhon?
O politică de sănătate inițiată anul trecut a fost programul de determinare a statusului vitaminei D în populație, oferind posibilitatea dozării vitaminei D la un important număr de locuitori, din fondurile Ministerului Sănătății. Partea mai tristă este că am pierdut un alt program de screening derulat de institut, acela de depistare a cancerului tiroidian, care funcționa încă din 2013.
În condițiile actuale de pandemie, la nivel european s-a creat oportunitatea creșterii finanțării unităților sanitare publice, prin demararea unui program în valoare de 350 de milioane de euro lansat de Ministerul Fondurilor Europene, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, privind creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19. În acest context, conducerea Institutului a creat o strategie de participare cu un proiect care să includă și dotarea cu o parte din echipamentele medicale aflate pe listele de investiții.
Sunt fonduri suficiente alocate programului de endocrinologie?
Dacă ne referim la programul de screening finanțat din fondurile Ministerului Sănătății, răspunsul este nu. A dispărut nu numai programul de screening al cancerului tiroidian, ci și cel de screening pentru osteoporoză, de mai bine de 6 ani. Toate demersurile întreprinse pentru a convinge Ministerul Sănătății de importanța osteoporozei și a impactului pe care fracturile osteoporotice îl au asupra bugetului de sănătate au rămas fără rezultat. Este incontestabil faptul că este mult mai simplu și mai puțin costisitor să previi, decât să tratezi.
În ceea ce privește programul național curativ de endocrinologie, finanțat de CNAS, nu ne putem lăuda cu sume mari. Un succes recent a fost includerea unui preparat injectabil în tratamentul osteoporozei severe cu risc crescut de fractură, care poate fi administrat și pacienților cu boală renală cronică.
de Roxana Maticiuc
