
Internările în secțiile de acuți ale spitalelor au scăzut de la 3,37 milioane în 2019 la 2,3 milioane în 2020.
Potrivit datelor prezentate de președinte Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adrian Gheorghe, în trimiestrul I al anului 2019 au existat 941.000 de internări în secțiile de acuți, iar în trimestrul I din 2021, acestea au scăzut la 525.000. ”Monitorizăm permanent numărul de internări în spitale. Nu putem să nu remarcăm că această scădere semnificativă indică întrebarea dacă accesul pacienţilor la servicii spitaliceşti nu este de cumva limitat de context. Împreună cu Ministerul Sănătății, am gândit o serie de măsuri care să dea semnalul întoarcerii treptate la normalitate, atât în privința accesului la servicii de spital, cât și și privința finanțării spitalelor”, a declarat Adrian Gheorghe.
De la sfârșitul lunii martie, s-au luat măsuri pentru a se permite accesul pacienților non – COVID în spitale. ”Toate spitalele au fost încurajate să îngrijească și pacienții care nu aveau COVID. Din informaţiile pe care le-am primit de la DSP ieri, din 243 de spitale prevăzute ca fiind spitale care îngrijeau şi pacienţi cu COVID sau exclusiv pacienţi cu COVID, 178 au solicitat avize pentru creşterea numărului de paturi pentru pacienţii non-COVID. De asemenea, în contextul evoluţiei pozitive a pandemiei, chiar ieri a mai fost adoptată o măsură care ne-a fost solicitată de foarte mulţi manageri ai spitalelor, şi anume îndepărtarea acelei obligaţii ca în saloane paturile să fie distanţate la 2 metri”, a explicat dr. Magdalena Ciobanu, director general al Direcţiei Generale Asistenţă Medicală, Medicină de Urgență și Programe de Sănătate Publică din Ministerul Sănătății. Specialistul a mai recomandat populației ca la primele semne de boală să se adreseze medicilor din spital, din ambulatoriu sau medicilor de familie.
În ceea ce privește sumele alocate unităților medicale COVID și non- COVID, președintele CNAS a anunțat că, în prezent, se lucrează la detaliile tehnice ale unui nou mecanism de finanțare. ” În ultimul an şi aproape jumătate, spitalele implicate în tratarea pacienţilor COVID au fost finanţate la nivelul ceea ce înseamnă cheltuiala efectivă. Intenţia este aceea de reveni la modalităţile uzuale de plată pentru activităţile de internare în secţii acuţi în raport cu valoarea de contract şi ce se numeşte în limbaj tehnic indicatori realizaţi. Aici mă refer la cazurile non COVID. Pentru cazurile COVID avem deja în lucru o formulă care va fi bazată pe un tarif pe caz COVID informat de istoricul finanţării pentru tratarea cazurilor COVID pe care îl avem la dispoziţie. Va fi o trecere graduală la această modalitate”, a afirmat Adrian Gheorghe.
Valentina Grigore
Fie că vorbim de SUA, de România sau de orice altă ţară din lume, sistemele prin care autoritățile naționale încearcă să asigure sănătatea populaţiei se confruntă cu probleme.
De asemenea, fiecare țară are specificul ei în ceea ce privește sistemul de sănătate. Unele soluții sunt însă valabile pentru toată lumea, cu recomandarea de a le adapta la condițiile locale.
Quinn Media S.R.L
str Plantelor, nr 13, ap 1 bis, sect 2, 023971, Bucuresti
CUI RO30684750
J2012010743408
RO97INGB0000999903241487
ING Bank N.V Amsterdam
© 2016 - 2026 Copyright Politici de sanatate - QUINN Media SRL. Toate drepturile rezervate