Politici de Sanatate

Măsurătorile populaționale ale declinului cognitiv subiectiv (DCS): un mijloc de promovare a politicii de sănătate publică

01 septembrie
15:03 2021
Măsurătorile populaționale ale declinului cognitiv subiectiv (DCS): un mijloc de promovare a politicii de sănătate publică

Declinul cognitiv subiectiv (DCS) se bucură de o atenție din ce în ce mai mare, deoarece studiile au sugerat că statutul DCS este asociat cu riscul de declin cognitiv și demență viitoare. Măsurătorile populaționale ale DCS pot fi extrem de utile pentru comunitatea de sănătate publică, furnizorii de asistență medicală, cercetătorii și factorii de decizie politică. Este concluzia unui studiu realizat de un grup de cercetători din SUA, coordonat de Benjamin S. Olivari, Divizia de sănătate a populației, Centrul național pentru prevenirea bolilor cronice și promovarea sănătății.

Potrivit studiului, „în prezent există o măsurătoare de amploare a DCS bazată pe populație prin intermediul Sistemului de supraveghere a factorilor de risc comportamental (BRFSS) la nivel de stat. Toate cele 50 de state au inclus modulul privind declinul cognitiv, care pune întrebări despre DCS, în sondajul BRFSS”.

BRFSS, care a început în 1984, este cel mai mare sondaj de sănătate realizat telefonic din lume și este una dintre principalele surse de date de sănătate publică din Statele Unite. BRFSS se desfășoară anual în toate cele 50 de state, în Districtul Columbia și în teritoriile SUA, cu sprijinul financiar și tehnic al Centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC). Fiecare eșantion colectat este ponderat la nivel de stat. Măsurile cuprinse în BRFSS evaluează, la nivelul populației, o varietate de subiecte legate de sănătate, inclusiv regimul alimentar, activitatea fizică, accesul la asistență medicală, practicile de sănătate preventivă și afecțiuni specifice de sănătate. În 2018, BRFSS a colectat informații de la un eșantion reprezentativ de > 400.000 de adulți cu vârsta de 18 ani și peste, care locuiesc în comunitate. BRFSS este un sondaj telefonic transversal cu apelare aleatorie și nu este legat în mod inerent de alte informații, cum ar fi dosarele medicale, și depinde de autoevaluare.

Autorii studiului subliniază că „măsurătorile populaționale ale DCS pot ajuta cercetătorii în conceperea studiilor clinice prin estimarea mai bună a populațiilor care ar putea fi expuse unui risc de declin cognitiv mai sever pe baza statutului lor de DCS, pentru a se asigura că sunt vizate grupurile optime. Estimările la nivel de populație ale DCS pot contribui, de asemenea, la fundamentarea deciziilor furnizorilor de asistență medicală cu privire la inițierea evaluărilor cognitive, la gestionarea altor afecțiuni în rândul celor cu probleme de memorie și la identificarea nevoilor celor care îi îngrijesc”.

Boala Alzheimer  și alte tipuri de demență nu se pretează cu ușurință la măsurători bazate pe populație, iar estimările de prevalență pot fi complicate pentru a fi modelate cu acuratețe. Subdiagnosticarea demenței este frecventă și, chiar și în rândul celor diagnosticați, doar aproximativ jumătate dintre persoanele care trăiesc cu demență sau îngrijitorii acestora au fost informați despre diagnostic.

DCS – un instrument util pentru clinicieni

Declinul cognitiv subiectiv (DCS) – înrăutățirea autodeclarată a performanțelor cognitive sau dificultățile tot mai mari în ceea ce privește memoria și gândirea – poate fi măsurat cu ușurință la nivel de populație și, prin urmare, oferă o opțiune alternativă pentru estimarea amplorii și a poverii problemelor cognitive la nivelul întregii populații. „Deși prezența sau absența DCS nu poate determina în mod definitiv dacă o persoană va ajunge să dezvolte demență, aceasta poate servi ca un bun punct de plecare pentru clinicieni, factorii de decizie politică și alte persoane în eforturile de stabilire a priorităților și planificare. Poate fi un instrument important pentru cercetători în cursul realizării de studii clinice individuale; estimarea populațiilor care prezintă un risc crescut sau redus de declin cognitiv mai sever și demență pe baza statutului lor de DCS poate ajuta la orientarea viitoarelor intervenții, a modelelor de studiu și a înscrierii în studii pentru a se asigura că sunt vizate grupurile optime”, au atras atenția autorii studiului.

În concluzie, cercetătorii evidențiază că „având în vedere că dovezile continuă să afirme relația dintre DCS și riscul de declin cognitiv și demență viitoare, DCS se bucură de o atenție sporită atât la nivel clinic, cât și la nivelul populației. Pe măsură ce cercetarea clinică și practica medicală se concentrează din ce în ce mai mult asupra problemelor de memorie timpurie și ale DCS, nevoia de date la nivel de populație devine din ce în ce mai importantă. BRFSS colectează astfel de date în toate statele și teritoriile, iar aceste date sunt disponibile publicului pentru analiză și crearea de produse de date de sănătate publică. Comunitatea de sănătate publică și factorii de decizie politică pot utiliza aceste date și produse ca indicator de planificare și programare pentru acțiuni la nivel comunitar și își pot îmbunătăți eforturile prin luarea de decizii bazate pe date. Pentru cercetători și furnizori, aceste date la nivel de populație pot ajuta la orientarea și adaptarea eforturilor lor. Pe măsură ce statele continuă să colecteze aceste date și cercetătorii continuă să le analizeze, profesioniștii din domeniul sănătății publice, furnizorii și factorii de decizie politică pot fi cu toții mai bine informați și mai bine pregătiți pentru provocările asociate cu declinul cognitiv. Estimările la nivel de populație ale DCS pot contribui, de asemenea, la fundamentarea deciziilor furnizorilor de asistență medicală cu privire la inițierea evaluărilor cognitive, la gestionarea altor afecțiuni în rândul celor cu probleme de memorie și la o mai bună identificare a nevoilor celor care îi îngrijesc”.

 

Bogdan Guță

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: