Interviu cu Excelența Sa Thomas Baekelandt, ambasadorul regatului Belgiei în România
România și Belgia – două sisteme de sănătate complet diferite, totuși compatibile, cel puțin la nivel local. Fundațiile belgiene derulează în România, în special în zonele rurale, numeroase programe de suport pentru persoanele bolnave, promovând îngrijirile la domiciliu ca pe o soluție de scădere a costurilor din sistem, dar și de sprijin medical și social pentru pacienți. În același timp, România se laudă cu mărirea salariilor medicilor ca o soluție pentru sănătatea românească. De ce aceste programe de îngrijire la domiciliu se derulează doar la nivel local și care este efectul măririi salariilor asupra sistemului de sănătate românesc, am stat de vorbă cu Excelența Sa Thomas Baekelandt, ambasadorul regatului Belgiei în România.
Cum ați caracteriza colaborarea dintre Belgia și România în domeniul sănătății?
Prin schimb de experiențe și lecții învățate. Belgia are un sistem de sănătate bazat pe o tradiție foarte veche, în timp ce în România sunt o mulțime de nemulțumiri legate de sistemul de sănătate–sunt două sisteme total diferite. Însă încercăm să explicăm cum funcționează sistemul în Belgia și să oferim câteva idei despre cum poate fi îmbunătățit sistemul românesc de sănătate. Nu vrem să oferim reguli, deoarece știm că aveți doctori foarte buni și experți în politici de sănătate la fel de buni ca specialiștii din Belgia. Însă schimbările pot veni în urma unui dialog inteligent privind îngrijirile de sănătate între specialiști, nu între factori de decizie politici. Iar acest dialog trebuie să implice și societatea civilă.
Acum doi ani, spuneați că problema cea mai mare a României este dată de finanțarea sistemului de sănătate și de salariile medicilor. Însă veniturile medicilor au crescut, vedeți vreo îmbunătățire a sistemului românesc?
Calitatea sistemului de sănătate românesc poate fi măsurată și prin diminuarea fenomenului migrației spre alte țări. Migrația nu este o problemă doar a României, regăsim acest fenomen și în Grecia, Bulgaria și Polonia. Dar în România, un sfert din populația activă pleacă în străinătate. Și nu doar pentru un salariu mai bun, deoarece primesc bani mai mulți într-o țară în care traiul este mai scump, ci pentru servicii mai bune. Iar dacă migrează într-o țară din interiorul Uniunii Europene, au aceleași drepturi precum cetățenii țării respective. Deci au parte de aceleași servicii precum cetățenii belgieni, să spunem, atât în sănătate, cât și în educație, acestea fiind cele mai importante capitole pe care le vizează majoritatea. Acesta este unul dintre motivele, nu singurul, pentru plecarea românilor din țară. Există o mulțime de nemulțumiri ale românilor în privința infrastructurii, și nu mă refer numai la drumuri, ci și la spitale și servicii medicale. Deci, ca să revin la interviul trecut, nu prin creșterea salariilor doctorilor la nivelul de acum cinci-șase ani, dacă am înțeles bine, îmbunătățim sistemul de sănătate. Avem aceeași problemă în Belgia –cum plătim medicii: pe tranzacție, pe serviciu, pe intervenție, pe numărul de consultații sau pe caz (ai un pacient, îl tratezi timp de o lună și primești bani pe caz rezolvat)? Trebuie să evităm supraconsumul–de exemplu, faci o radiografie, medicul mai cere una, totul este plătit de stat, radiologul primește partea lui. Este vorba de finanțarea sistemului: nu prin salarii mai mari ai un sistem de sănătate mai bun.
Vorbind despre migrație, oare unul dintre motive este și sistemul politic din România? Mai multe ambasade, printre care și cea a Regatului Belgiei, au trimis o scrisoare guvernului român, manifestându-și nemulțumirea față de măsurile luate, mai ales în justiție.
Un număr de 12 ambasade, printre care și Belgia, au trimis un mesaj privind faptul că în ultimii doi ani, în România, au fost schimbări legislative legate de Codul de procedură penală și de organizarea sistemului juridic. Aceste modificări, multe prin ordonanțe de urgență, nu au fost susținute de specialiști, de stakeholderi, ci au fost făcute în grabă, de obicei în decursul serii. Ca parteneri în interiorul UE, avem anumite îngrijorări legate de acest mod de a acționa și de deciziile care au fost luate. Nu numai țările în sine, ci și instituțiile europene au anumite îngrijorări referitor la conținutul acestor modificări. Concluzia este una singură: ne temem că, dacă aceste aspecte continuă, statul de drept din România va fi subminat, iar aceasta este o îngrijorare majoră a partenerilor europeni. Unii politicieni români au susținut că ambasadele nu au niciun cuvânt de spus în ceea ce privește aspectele interne ale României, însă pentru noi nu este un aspect intern al României, ci un aspect intern al Uniunii Europene. România este un stat suveran și a luat decizia de a se alătura UE, însă trebuie să respecte regulile acesteia.
Revenind la sănătate, sunt numeroase inițiative belgiene în România, însă acestea se derulează mai mult la nivel local, pe arii restrânse. Cum pot fi acestea derulate la nivel național?
Organizația belgiană The Open Network încearcă să coaguleze toate aceste inițiative din diferite zone ale României, scopul lor fiind de a milita, la un nivel cât mai înalt, pentru îngrijirea la domiciliu. Persoanele care lucrează în zonele rurale au învățat foarte mult despre ce funcționează sau nu, despre ce se poate face sau nu și aduc aceste experiențe în parlament, unde pot fi realizate legi noi pe baza acestor cunoștințe.
Au inițiativele belgiene sprijinul autorităților române?
Când vrei o lege nouă sau când vrei să schimbi legile existente, este un proces de lungă durată și trebuie să lucrezi cu o administrație, nu cu un ministru, cu diferite departamente din cadrul mai multor ministere (Sănătate, Muncă și Protecție Socială etc.) și nu cu politicieni. Din unele părți, avem sprijin, din altele, refuzuri, poate din cauza faptului că propunerile noastre pot fi înțelese ca o critică la adresa modului în care lucrează. Însă nu aceasta este intenția. Noi încercăm să-i convingem că modul de lucru actual ar putea fi îmbunătățit cu ajutorul ideilor noi.
Credeți că îngrijirile la domiciliu ar eficientiza sistemul de sănătate?
În Belgia, încercăm să modernizăm sistemul de sănătate astfel încât să devină accesibil și sustenabil din punct de vedere financiar. Prețurile medicamentelor cresc, costurile cu medicii cresc, dar cu ajutorul tehnologiilor moderne și prin revizuirea modului în care se lucrează, putem reduce aceste costuri. Îngrijirea la domiciliu este dificilă. Este mai ieftin să plătești o asistentă care să îngrijească pacientul la domiciliu decât să-l internezi pe acesta și să-l ții în spital. Dacă gândești sănătatea în termeni de îngrijire la domiciliu, ai avantaje din punct de vedere financiar. În plus, există avantaje din punct de vedere social, deoarece persoana bolnavă nu este izolată, se poate întoarce în comunitate etc. Problema este că trebuie să convingi oamenii că pot primi la domiciliu îngrijiri de aceeași calitate precum cele din spital. Asta nu înseamnă că îngrijirile primite în spital nu sunt bune, ci că nu sunt adaptate nevoilor specifice ale persoanei bolnave.
Numeroase companii biofarmaceutice belgiene au reprezentanțe în România, unde, știm cu toții, procesul de intrare a medicamentelor pe piață și de decontare a acestora poate fi destul de greoi. Cum văd companiile acest sistem românesc?
Multe dintre companiile belgiene prezente în România au medicamente specifice. Astfel, unele ar spune că nu au nicio problemă, pentru că decontarea de către sistemul de sănătate este corectă. Altele ar spune că sistemul nu este bun, mai ales dacă discutăm despre taxa clawback. Deci nu există o opinie unanimă. Însă una dintre principalele nemulțumiri ale tuturor este exportul paralel. Medicamentele vin în România și mai departe sunt vândute în Germania, deoarece se câștigă mai mulți bani. Cei care pierd sunt pacienții și producătorii.
Credeți că farma este lupul cel mare și rău?
Nu. A fost, poate. În trecut, companiile erau acuzate că văd numai interesul comercial. Însă acum au o componentă majoră de responsabilitate socială: nu mai sunt doar vânzători de medicamente, ci oferă, mai degrabă, servicii care ajută pacienții. Și nu vorbim doar de un marketing bun, ci chiar cred în această responsabilitate socială. În plus, aveți foarte multe asociații de pacienți care stau cu ochii pe ele, deci nu își pot permite să facă greșeli
de Valentina Grigore
