Interviu cu șef lucrări dr. Mihaela Oros, coordonator Centrul de somnologie pediatrică, Ponderas Academic Hospital.

Tulburările de somn sunt frecvente și afectează toate grupele de vârstă, cu implicații semnificative atât pentru sănătatea individuală, cât și pentru sănătatea publică. Conform statisticilor internaționale, 10-30% dintre copii suferă de insomnie, prevalența la copiii cu autism fiind mai ridicată – între 48% și 83%. Somnologia pediatrică devine o specialitate extrem de importantă, însă este nevoie de mult mai mult pentru managementul afecțiunilor somnului. „Abordarea și prioritizarea somnului vor trebui să fie o parte integrantă a strategiilor de prevenire și tratament a bolilor”, a atras atenția șef lucrări dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru, specialist în somnologie.

Somnologia pediatrică este un domeniu care capătă din ce în ce mai multă importanță, dar este încă destul de slab reprezentat. Ce se poate face în sensul existenței mai multor specialiști, centre specializate, aparatură dedicată?

În planul general al dezvoltării somnologiei pediatrice în ultimii ani și al experienței multor centre la nivel internațional în acest sens, chiar dacă în țara noastră domeniul somnologiei pediatrice este încă în curs de dezvoltare, consider că, alături de colegii care au bătătorit acest drum în somnologia dedicată vârstei adulte, am făcut câțiva pași către o strategie națională de asigurare a dezvoltării fizice și neurocomportamentale a copiilor.

Consolidarea somnului pe parcursul nopții cu dezvoltarea ciclului somn-veghe  este considerată o achiziție majoră de dezvoltare, astfel că, din această perspectivă, somnologia pediatrică „atinge” aproape toate specialitățile pediatrice.

În aproape fiecare celulă din organism, există un mecanism de păstrare a timpului conservat evolutiv, descifrat la nivel molecular, care are o importanță funcțională deosebită în sincronizarea organismului cu modificările din mediu și coordonarea proceselor și comportamentelor fiziologice cu ciclul lumină/întuneric. Întreaga perioadă de 24 de ore trebuie astfel luată în considerare și privită în ansamblu, pentru a include perioada de somn, alimentația și activitatea fizică zilnică, iar recomandările legate de acestea, pe etapele de vârstă în creșterea și dezvoltarea copiilor, este important să fie făcute nu doar separat, ci și la un nivel cumulativ și sinergic. Acest lucru este cu atât mai actual cu cât diferiți factori, asociați în principal cu societatea modernă 24/7, contribuie la privare cronică de somn, cu reducerea duratei de somn nocturn sub intervalele recomandate.

Se produce o desincronizare circadiană – între mediul extern și ceasul intern – care poate avea consecințe serioase, inclusiv tulburări metabolice, tulburări psihiatrice, scăderea răspunsului imun, risc crescut de evenimente cardiovasculare sau cancer.

Pacienții sau părinții, în cazul copiilor, pot să nu asocieze apariția multor simptome cu tulburările de somn sau cu respirația anormală în timpul somnului, așa cum se întâmplă, de exemplu, în apneea de somn. Screeningul este astfel necesar. Se delimitează necesitatea continuă de a crește gradul de conștientizare asupra importanței problemelor de somn la copii și adolescenți.

Care este prevalența tulburărilor respiratorii asociate somnului la copii? Cum pot fi acestea identificate cât mai eficient și tratate?

Tulburările de respirație în timpul somnului au prevalență crescută la vârsta pediatrică. Datele raportate în diferite studii internaționale arată că prevalența sforăitului raportat de părinți este 7,45%, iar tulburările de respirație în timpul somnului prin constelații variabile de simptome se situează între  4 și 11%. În prezent, prevalența sindromului de apnee în somn de tip obstructiv (SASO), pe studii diagnostice, este 1,2-5,7% în populația pediatrică generală.

În România, în studiul pe care l-am efectuat, a reieșit că numărul de copii care sunt la risc pentru tulburări de respirație în timpul somnului este de 9,6%. Este important de precizat că SASO ocupă o parte importantă în diferite sindroame genetice, cum ar sindromul Prader-Willi, Acondroplazia, sindromul Down, Pierre Robin sau diferite boli neuromusculare, și nu ar trebui considerată o complicație întâmplătoare. De exemplu, apneea în somn poate fi prezentă la peste 80% dintre copiii cu sindrom Prader Willi.

Deoarece simptomele SASO nu sunt caracteristice, iar expresia clinică poate fi diferită față de adulți, se recomandă screeningul prin întrebări directe. Polisomnografia (PSG), inclusă în practica clinică, este utilă pentru depistarea apneei în somn, fiind indicată atunci când evaluarea clinică sugerează diagnosticul de sindrom de apnee obstructivă în somn la copii.

Care sunt efectele nedepistării acestor afecțiuni în evoluția ulterioară a celor mici?

Patogenia tulburărilor de somn se suprapune pe un sistem fiziologic în dezvoltare. În cazul tulburărilor de respirație în timpul somnului, hipoxia intermitentă, fragmentarea somnului, hipercapnia episodică pot activa sau amplifica separat și împreună debutul și propagarea disfuncției endoteliale, aterogeneza, inflamația sistemică crescută, stresul oxidativ. Astfel, pot să apară complicații neurocomportamentale, cardiovasculare, metabolice și scăderea calității vieții. Alimentația (comportamentul alimentar) este un modulator decisiv al ceasului intern, astfel că metabolismul și ceasul circadian sunt împletite în mod complex. Dereglarea circadiană are legătură cu creșterea apetitului și a susceptibilității de a dezvolta diabet, obezitate și, în general, sindrom metabolic. La unii pacienți se pot observa efecte opuse asupra creșterii, cu hipotrofie ponderală. Copiii, atât cei de vârstă școlară, cât și adolescenții, pot prezenta dificultăți școlare și de învățare, probleme comportamentale – iritabilitate crescută, impulsivitate, hiperactivitate, anxietate crescută sau chiar depresie. Somnul este o componentă crucială a sistemului imunitar, ca urmare a tulburărilor de somn pot să apară efecte de deprimare a sistemului imun.

 Ce măsuri sunt necesare la nivel de politici de sănătate/mediu educațional/social pentru prevenirea și diagnosticarea cât mai rapidă a acestor tulburări?

Numărul mare de copii la risc pentru tulburări de somn și tulburări de respirație în timpul somnului în România sugerează mai multe intervenții care ar putea da rezultate și în țara noastră:

• în cadrul controalelor periodice la medicii de familie sau medicii pediatri, să fie inclus și acest subiect; astfel, screeningul prin întrebări directe crește mult probabilitatea ca tulburările de somn să fie recunoscute și tratate;
• informarea și educația medicilor și asistentelor medicale din diferite specialități pediatrice care pot surprinde existența unor probleme de somn, atunci când pacienții li se adresează pentru diferite nevoi de îngrijire medicală;
• screeningul și intervenția precoce menite să amelioreze tulburările secundare sindromului de apnee în somn la copiii cu nevoi speciale, cu scopul de a îmbunătăți dezvoltarea acestor copii, creșterea performanțelor școlare și șansa ulterioară de integrare socială, cu atât mai mult cu cât tratamentele medicale inovatoare și suportul respirator (în timpul somnului) au schimbat evoluția naturală a multor afecțiuni genetice;
• stratificarea investigațiilor de somn – cu investigații de screening simple ușor de folosit de medici din diferite specialități, până la investigații specifice efectuate de medici cu competențe specifice sau echipe multidisciplinare;
• creșterea accesului la investigație prin formarea de specialiști și creșterea numărului de centre de somnologie pediatrică;
• încurajarea colaborării între specialități pe bază de protocoale și ghiduri naționale (sau internaționale);
• creșterea gradului de conștientizare asupra importanței somnului la copii și adolescenți;
• integrarea elementelor de fiziologia somnului în curricula medicală a studenților;
• educația educatorilor, învățătorilor și profesorilor;
• politici publice și campanii de educare pentru publicul larg.

Conferința de Somnologie Pediatrică cu participare internațională - Ediție aniversară 10 ani s-a desfășurat în perioada 27-29 aprilie 2023 și a marcat continuitatea progresului în dezvoltarea somnologiei pediatrice la noi în țară. Care sunt noutățile acestui an?

Evenimentul s-a bucurat de prezența unor medici de prestigiu din Statele Unite ale Americii, Italia, Austria, Belgia, Elveția, Republica Moldova și România și a fost susținut de World Sleep Society. Promovarea importanței somnului și impactul acestuia asupra dezvoltării fizice și neuropsihomotorii la copii și adolescenți, cât și tranziția către vârsta adultă au rămas în continuare elemente centrale ale conferinței. La Conferință au participat atât cei care sunt implicați direct în efectuarea investigațiilor de somn și a tratamentelor specifice, cât și profesioniștii din domeniul medical care doresc să contribuie la rândul lor apoi, fiecare în comunitatea în care profesează, la procesul de informare asupra ritmului somn-veghe, la identificarea precoce a tulburărilor de somn și a comorbidităților multiple. Toate acestea pot fi privite ca acțiuni de prevenție a unor evoluții nefaste către vârsta de adult.

de Valentina Grigore