Colaborarea între medicii de familie și medicii de boli infecțioase sau gastroenterologi, creșterea gradului de informare și conștientizare a pacienţilor la risc și a populaţiei, în general, privind virusurile hepatitice, îmbunătățirea testării în vederea depistării persoanelor bolnave și accesul neîngrădit la servicii medicale și la tratament, în special la terapii pangenotipice, a căror rată de succes este de 99% – sunt principalele aspecte semnalate de specialiști pentru îmbunătățirea managementului pacientului cu hepatopatie virală post-COVID-19.
Statisticile arată că în România trăiesc peste 3 milioane de persoane cu boli cronice, din care peste 500.000 sunt bolnavii de HIV și hepatită. Din păcate, odată cu pandemia, parcursul pacienților în spital a fost îngreunat, evaluările clinice și paraclinice sunt întârziate, iar diagnosticele de etapă riscă să fie alterate. „În lipsa testării, numărul persoanelor diagnosticate va scădea și, implicit, se va diminua și numărul de pacienți care beneficiază de tratament. Rata de transmitere comunitară poate crește sau se va menţine crescută. Medicii de familie trebuie să se implice tot mai mult în depistare, trimițând la testare pacienții asigurați din lista lor care se încadrează în categorii de risc, și nu doar femeile însărcinate. Oferind acces rapid la depistare, monitorizare corectă și tratament în timp util, prevenim transmiterea bolii. În hepatitele virale, terapia este o metodă de prevenire a răspândirii virusului. Mai mult, în hepatita C noile terapii au o rată de succes de peste 99%”, a atras atenția Marinela Debu, președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).
Măsuri luate de CNAS în contextul pandemiei
„Hepatita virală reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Traversăm o perioadă dificilă și gestionăm o situație fără precedent, care a necesitat și va necesita în continuare o serie de reglementări care să asigure accesul pacienților cu diverse patologii la serviciile medicale necesare. Măsurile din ultimele luni sunt rezultatul consultărilor cu specialiștii și cu asociațiile de pacienți. Vom continua colaborarea strânsă cu aceștia pentru a putea interveni, ori de câte ori este nevoie, în scopul asigurării accesului pacienților la servicii medicale”, a declarat conf. dr. Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a adoptat o serie de măsuri menite să faciliteze accesul pacienţilor la tratament, în contextul pandemiei. Astfel, persoanele care au domiciliul în alt judeţ faţă de cel în care sunt desfășurate contractele pot ridica medicaţia din judeţul de domiciliu. În spitalizarea de zi au fost incluse mai multe servicii/testări care pot fi efectuate, evitând, astfel, aglomerarea spitalelor și riscurile ca pacienţii cu afecţiuni ale ficatului să se infecteze cu SARS-CoV-2. La nivelul CNAS, prioritară rămâne prevenţia, astfel încât se discută și despre un program de recuperare a schemei de vaccinare pentru copiii care, din diferite motive, nu au urmat în întregime planul de vaccinare obligatorie, cât și realizarea unor programe de vaccinare pentru unele categorii speciale de adulţi (de exemplu, persoane care lucrează în medii cu grad mare de infectare, pacienţii cu anumite afecţiuni cronice etc.).
Pentru atingerea ţintelor OMS privind eliminarea hepatitelor virale, dar și pentru a oferi pacienţilor acces la serviciile medicale corespunzătoare, se impune respectarea și bugetarea prevederilor Planului Naţional privind Eliminarea Virusurilor Hepatitice, lansat în mai 2019 de Ministerul Sănătăţii. Acest plan prevede, printre altele, vaccinarea împotriva hepatitelor A și B a populaţiei vulnerabile, îmbunătăţirea testării, a sistemelor de îngrijire în sănătate, a ratelor de identificare a viremicilor, a ratelor de stadializare a bolii la pacienţii viremici, recalibrarea programului de activităţi dedicate virusurilor hepatitice, accesul neîngrădit la depistare, monitorizare și acces la tratament atât al persoanelor asigurate, cât și neasigurate, utilizarea terapiilor pangenotipice și asocieri terapeutice pentru depășirea rezistenţei virale.
Siguranța pacientului cronic cu boli infecțioase
În perioada iunie-august 2020, portalul DespreHepatita.ro a derulat programul „Siguranța pacientului cronic cu boli infecțioase”, care a avut ca obiectiv realizarea unui set de proceduri necesare autorităților, medicilor, dar și pacienților cronici cu boli infecțioase pentru depășirea perioadei de pandemie, precum și a unui ghid care să le dea posibilitatea pacienților să acceseze în siguranță sistemul medical pentru a beneficia de terapiile și serviciile medicale de care au nevoie în timpul pandemiei și după aceea.
În cadrul programului derulat cu sprijinul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, al companiei Gilead și al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO), medici specialiști infecționiști și gastroenterologi, medici de familie, autorități din sănătate și reprezentanți ai pacienților au elaborat ghidul „Managementul pacientului cu hepatopatie virală post-COVID-19”, care include, pe lângă scanarea situației actuale a pacienților afectați de virusuri hepatitice, un set de soluții și propuneri de implementat, la nivel de autorități, pentru siguranța acestor pacienți.
„Ciroza hepatică și hepatocarcinomul reprezintă cauze importante de mortalitate în România, provocând mai multe decese decât COVID-19. Și spre deosebire de noul coronavirus, pentru hepatitele virale C avem tratamente curative pentru infecție, pe care CNAS le-a contractat pe baza unor protocoale cost/volum rezultat pentru un număr de 17.500 de pacienți. Gastroenterologii pot prelua orice pacient cu hepatită virală C și, dacă este eligibil, să-i inițieze terapia antivirală”, a afirmat prof. dr. Anca Trifan, medic primar gastroenterolog.
Măsurile cuprinse în acest ghid sunt clasificate în două categorii mari: prevenţie si tratament pentru toate persoanele diagnosticate. Vaccinarea împotriva virusului hepatitic B în prima zi de viață este principala formă de prevenire a hepatitei B și este necesar ca aderenţa la programul de vaccinare să crească, astfel încât 95% dintre copii să fie imunizaţi. Pentru hepatita C, tratamentele pangenotipice pot determina vindecarea a aproximativ 99% din pacienţi, indiferent de genotip.
Evaluări la medicul de familie
Medicii de familie au un rol deosebit în această perioadă, ei putând veni în sprijinul pacienţilor cu hepatită și al infecţioniștilor/ gastroenterologilor și mai mult, în context epidemic. Medicii de familie pot contribui la depistarea pacienţilor afectaţi de hepatite virale prin trimiterea la testare și menţinerea legăturii permanente cu medicii specialiști. Evaluarea de etapă a pacienţilor poate fi realizată de medicul de familie, în colaborare cu specialistul gastroenterolog și de boli infecţioase și, nu în ultimul rând, medicii de familie pot realiza managementul interacţiunilor medicamentoase.
Completarea dosarului care va fi transmis către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, elaborarea primei reţete și monitorizarea evoluţiei pacientului intră în atribuțiile medicului specialist de boli infecțioase sau gastroenterologie.
Pentru evaluările următoare, medicii de boli infecţioase sau gastroenterologie colaborează cu medicii de familie. Această colaborare este esenţială în special în cazul virusului hepatitic B, întrucât tratamentul pentru acești pacienţi este unul de lungă durată, iar evoluţia bolii trebuie monitorizată în permanenţă, dar și în cazul pacienţilor cu hepatită C, cu stadiul avansat al fibrozei (F3-F4).
Asociațiile de pacienți – comunicare și sprijin
Un rol major în sprijinirea persoanelor cu virusuri hepatitice îl au asociațiile de pacienți și fundațiile. Acestea pot pune la dispoziţia bolnavilor informaţii despre serviciile medicale pe care le pot accesa, medicii și unităţile sanitare unde se pot adresa pentru evaluare, testare sau monitorizare. De asemenea, reprezentanţii acestor organizaţii non-guvernamentale intermediază comunicarea cu autorităţile din sănătate și depun eforturi pentru ca drepturile pacienţilor, accesul la investigaţii, terapii și serviciile medicale de care au nevoie să fie asigurate, chiar dacă este vorba despre o perioadă de criză sanitară, cum este cea curentă.
de Valentina Grigore
