
Interviu cu Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, membră Comisia pentru sănătate, Senatul României
Prevenția este cheia unei sănătăți mai bune și a unui sistem de sănătate mai eficient. „Este momentul să insistăm pe prevenție. Cancerul nu alege, nu se uită la vârstă sau la profesie”, atrage atenția senatorul Nicoleta Pauliuc.
Recent, ați anunțat inițierea unui proiect de lege pentru promovarea screeningului. Care sunt prevederile?
Din românii, și-așa puțini, care merg la medicul de familie, mai puțin de 20% au aflat de screening. Puțin peste o treime au primit o recomandare de screening. Pe de altă parte, aproape 80% dintre cei cărora medicul le-a spus să meargă la un control s-au și dus. Din Barometrul de Sănătate Publică, înțelegem că lipsa datelor și lipsa de informare asupra screeningului sunt cauzele principale ale depistării tardive a cancerului. Degeaba își depistează o femeie un nodul prin autopalpare, dacă nu are acces la medic sau la investigații suplimentare, dacă nu are voie să își ia liber de la serviciu pentru a face toate controalele necesare.
Acesta este motivul pentru care voi iniția un nou proiect de lege privind promovarea screeningului. Concret, se instituie mai multe drepturi. Se acordă două zile libere într-un an calendaristic pentru efectuarea screeningului, care nu se includ în durata concediului de odihnă, acordate și plătite de angajator, la cererea angajaților din sistemul public și privat. De asemenea, se acordă două zile de scutire de frecvență într-un an calendaristic pentru efectuarea screeningului de către unitățile de învățământ preuniversitar, respectiv învățământ superior, la cererea elevilor/studenților. La fel, se acordă două zile de permisie într-un an calendaristic pentru screening de către unitățile militare, la cererea cadrelor militare în activitate, a soldaților și a gradaților profesioniști. Cei care doresc sunt obligați să depună cererea cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de prima opțiune de programare a screeningului, iar adeverința eliberată de medicul de familie reprezintă dovada efectuării analizelor, trebuind depusă la angajator/școală/unitate militară în 10 zile lucrătoare de la screening. Neacordarea de către angajatori, unități de învățământ și unități militare a zilelor libere se sancționează cu amendă de la 500 la 2.500 de lei.
Acest proiect se referă numai la screening pentru boli oncologice?
Aceste două zile libere pe an îi vor încuraja pe oameni să acorde mai multă atenție propriei sănătăți. Inițiativa nu este doar pentru prevenția bolilor oncologice, ci și a unei game mai largi de afecțiuni care pot fi gestionate mai eficient, dacă pot fi depistate precoce. De la boli cardiovasculare la diabet, depistarea precoce poate face diferența între viață și moarte, între suferință și sănătate.
Odată ce va intra în vigoare, această lege nu va aduce doar beneficii individuale, ci și economice. Costurile tratamentelor pentru boli aflate în stadii avansate sunt uriașe și reprezintă o povară imensă pentru sistemul de sănătate. Încurajarea screeningului regulat va putea reduce semnificativ aceste costuri, economisind resurse valoroase care pot fi direcționate către alte nevoi critice ale sistemului de sănătate.
Recent, a fost sărbătorită a treia ediție a Zilei Naționale a Supraviețuitorilor de Cancer. Ce schimbări a adus această zi pentru bolnavii și supraviețuitorii cancerului?
Am întâlnit, la ediţiile din anii trecuţi, femei care nu au îndrăznit să le vorbească nici măcar familiilor proprii despre trăirile intense pe care le-au avut în perioada cât s-au luptat cu cancerul, dar care au găsit în acest moment declicul perfect pentru a-şi lua o piatră de pe inimă. Acest eveniment a reuşit să îndepărteze din stigmatul care planează asupra persoanelor care au avut cancer şi care au reuşit să se vindece. Cred, cu modestie, că unele tabuuri au căzut cu această ocazie. Înţelegerea faptului că un supravieţuitor de cancer are nevoie, mai mult ca oricând, de reintegrarea socială totală, ca orice om care nu a trecut prin boală, este esenţială pentru societatea românească.
Din această perspectivă, Ziua Naţională a Supravieţuitorilor de Cancer a fost fundamentul pe care am construit legea prin care se acordă „dreptul la uitare” supravieţuitorilor de cancer. Aceasta creează premisele ca supravieţuitorii de cancer să poată accesa, ca orice om sănătos, servicii financiare în condiţii fireşti, fără să fie supuşi vreunei forme de discriminare. Aceasta modifică și completează legea privind drepturile pacientului și prevede că, în situaţia încheierii contractelor de asigurare, în cazul în care distribuitorul de asigurări solicită supravieţuitorului de cancer informaţii şi documente care vizează afecţiunea oncologică, acesta să aibă dreptul de a nu le furniza, dacă a trecut un termen de 7 ani de la data încheierii protocolului oncologic. Recent, în Parlamentul italian a fost promovat un proiect similar dându-se drept exemplu legea noastră. UE ne-a dat ca exemplu de bune practici.
Tot în sprijinul pacienților, am promovat legea prin care însoțitorii bolnavilor de cancer pot beneficia de 45 de zile de concediu plătit, dar pot avea și acces gratuit, alături de pacienți, la consultații psihologice.
Toate aceste proiecte au fost inspirate de experiența dvs. de supraviețuitor al cancerului. Ce le recomandați pacienților să facă atunci când primesc acest diagnostic considerat neiertător?
Aflarea acestui diagnostic poate fi, de multe ori, unul dintre cele mai înfricoșătoare momente ale vieții. Le recomand pacienților să pună cât mai multe întrebări. Este important să înțeleagă diagnosticul, dar și planul de tratament. Să nu treacă singuri prin această experiență, ci să-și lase familia și pe cei apropiați să-i ajute.
Din păcate, din ce în ce mai mulți români primesc acest diagnostic, iar acest lucru le afectează și parcursul profesional. De aceea, vom avea o inițiativă legislativă privind recunoașterea vechimii în muncă pentru supraviețuitorii de cancer și pentru cei care au avut boli acute care au necesitat tratamente de lungă durată. Bolnavii care reușesc să învingă afecțiunile cu care se confruntă trebuie să aibă șansa de a concura în mod firesc pe piața muncii – fie la stat, fie la privat.
Care sunt obiectivele Planului european de combatere a cancerului, la care ar trebui să adere și România?
România trebuie să se conecteze la marele efort european care are loc în acest moment, mai ales în contextul Planului European şi al celor 4 miliarde de euro care sunt puse la bătaie pentru dezvoltarea unor tratamente mai eficiente care să-i ajute pe bolnavi. România crede cu tărie în nevoia unei abordări integrate în acest domeniu, pentru că, împreună, suntem mai puternici şi mai eficienţi. De aceea, trebuie să ne asumăm şi noi cele trei obiective majore:
- Atingerea supraviețuirii pe termen lung în proporție de 70% pentru pacienții cu cancer, până în 2035;
- Dublarea supraviețuirii pentru tumorile cu prognostic intermediar și prost;
- Eliminarea cancerelor cauzate de HPV ca problemă de sănătate publică.
de Valentina Grigore