După patru ani de existență a subprogramului de diagnostic și monitorizare în leucemia acută, specialiștii atrag atenția că cele șapte centre acreditate sunt insuficient susținute pentru nevoile din sistemul românesc.
”Mai există un centru la Sibiu care îndeplinește toate criteriile pentru diagnosticul prin morfologie și imunofenotipare, dar încă așteaptă să fie inclus în program, adică să primească finanțare pentru aceste analize. Sperăm să avem și al 8-lea centru în program, pentru că suntem doar 11 experți în această analiză la nivel național. Fiecare centru are 2- cel mult 3 experți pe laborator, însă sunt centre care au un singur om și este foarte dificil să managerieze un astfel de program de diagnostic. Avem peste 700 de cazuri noi de leucemie acută pe an, însă probele lucrate sunt mai multe, pentru că acești pacienți au nevoie și de monitorizare. Și cumulând numărul de proceduri care sunt raportate de către colegi, putem spune că, pe an, ajungem la peste 2.000 de proceduri pe care le fac, în principiu, doar 11 oameni”, a atras atenția conf. dr. Horia Bumbea, medic primar hematologie clinică, Spitalul Universitar de Urgență București, președinte Asociația Română de Citometrie.
Specialiștii prezenți la masa rotundă ”Imunofenotiparea leucemiilor acute, Subprogram Național de Sănătate Publică, după 4 ani”, organizată în cadrul celui de-al XII-lea Congres Național de Citometrie, au atras atenția că trebuie găsite soluții pentru ca programul să se poate derula în continuare în condiții optime, iar pacienții să poată fi diagnosticați la timp și să poată fi tratați sau, acolo unde este cazul, transplantați. Pentru acest lucru, este necesară și normarea laboratoarelor de diagnostic hematologic cu personal suficient. Aceleași deficiențe se regăsesc pentru laboratoarele de genetică și biologie moleculară.
Congresul Național de Citometrie- ediția a XII-a
Congresul, organizat la 15 ani de la înființarea Asociației de Citometrie din România, a dat ocazia experților români să afle noutăți legate de hematologie și aplicații în domeniu.
”Hematologia este o zonă în care citometria clinică a dobândit o mare importanță. În prezent, în hematologie este obligatoriu să faci analiza de imunofenotipare (cel mai frecvent se face prin metoda de citometrie în flux)- se utilizează atât la diagnostic, care este unul fin și detaliat, cât și în monitorizarea răspunsului la tratament. De exemplu, analiza bolii minime reziduale este un concept care presupune un răspuns foarte puternic, un răspuns profund, în care nu mai găsești nicio celulă malignă, dar tehnicile de înaltă performanță îți permit să identifici o rămășiță a acestor celule- foarte important pentru prognostic și pentru indicația de terapii ulterioare, de menținere sau de orientare către transplant”, a explicat conf. Horia Bumbea.
Această ediție a Congresului s-a bucurat de participarea și experiența specialiștilor internaționali. Prof. Lydia Campos, Asociația Franceză de Citometrie, a prezentat informații noi despre leucemiile acute și sindroamele mielodisplazice –zona ”de foc” a diagnosticului și a monitorizării răspunsului în leucemii acute. Prof. Jerome Moreaux, Universitatea din Montpellier, Franța, a discutat despre analiza bolii minime reziduale în mielomul multiplu – o analiză esențială, mai ales când este vorba despre răspuns profund prin noile terapii și de a ști cât de benefic este transplantul, sau dacă este indicat tratament de menținere după aceste terapii. Prof. Marie Christine Bene (Nantes) care este și responsabilul WP10 Diagnostic al rețelei europene Leukemia Net, și dr. Carmen Aanei (St. Etienne) au aprofundat algoritmul de identificare a bolii minime reziduale în leucemii.
”Un subiect important discutat în cadrul acestei ediții a Congresului Român de Citometrie a fost implementarea diagnosticului precoce și de înaltă performanță pentru sindroamele mielodisplazice – noile recomandări și ghiduri de stabilire a diagnosticului cât mai rapid al acestor sindroame. Teoretic, acestea se pot face și la noi, dar implică o finanțare suplimentară pe care sistemul nu o poate susține în acest moment. Ne dorim să îmbunătățim și diagnosticul limfoproliferărilor cronice, care necesită aceeași tehnică specială, pentru a putea utiliza terapiile specifice țintite, care oferă în prezent un răspuns foarte bun. România beneficiază de noi terapii, cu multe molecule introduse în ultimii ani și în mielomul multiplu, și în leucemia limfocitară cronică- acestea fiind cele mai frecvente limfoproliferări. Aici am îmbunătățit rata de răspuns, supraviețuirea pacienților, dar bineînțeles că mai sunt lucruri de rezolvat”, a concluzionat președintele Asociației Române de Citometrie.
Valentina Grigore
