Interviu cu dr. Cosmin Ciora – medic primar gastroenterologie, Spitalul Clinic Fundeni
Care sunt cele mai întâlnite probleme pentru care pacienții vin la dumneavoastră?
Cel mai frecvent motiv de prezentare este investigarea hepatitelor. Însă o mare parte dintre pacienții care vin în clinică, din păcate, sunt pacienții oncologici și vorbim aici despre oncologie de tub digestiv. Peste jumătate din pacienții care se prezintă la noi au cancer de esofag, stomac, colon, pancreas sau ficat.
Această patologie se datorează specificului acestui spital sau mai sunt și alte motive?
Sunt două motive: primul este reprezentat de incidența în continuă creștere a acestor boli și vârsta la debut din ce în ce mai mică, iar al doilea motiv este faptul că suntem un centru terțiar, unde vin pacienți care nu au putut fi diagnosticați în alte centre, deci vin pentru un diagnostic corect, dar mai ales pentru o evaluare care, așa cum se discută în ultima vreme, este multidisciplinară. În țările civilizate, decizia de tratament se ia după o ședință comună la care participă chirurgul, radioterapeutul, imagistul și gastroenterologul, deoarece interesul pacientului primează. Schemele terapeutice folosite sunt mereu modificate din cauza apariției de noi molecule.
Am stat de vorbă cu pacienți care au fost la dumneavoastră și cărora le-ați recomandat regim alimentar în detrimentul tratamentului medicamentos. În ce situații optați pentru acest lucru, având în vedere că în general nu pleci din cabinetul medicului fără să ai prescrisă măcar o pastilă?
Trebuie cântărită foarte bine gravitatea afecțiunii. Trebuie să facem clar deosebirea între problemele supărătoare și problemele grave. Problemele supărătoare pot fi tratate cu răbdare, pentru că ele nu pun în pericol viața omului, trebuie găsită doar o soluție care să îl aducă în zona de confort. În cazul problemelor grave, trebuie început cu tratamentul maximal, deoarece dacă se depășește etapa de timp critic, rezultatele sunt dezastruoase.
Toate tulburările funcționale intestinale, care sunt din ce în ce mai bine definite, au nevoie de un tratament care să plece de la un suport nutrițional, psihologic și apoi intervine necesitatea de tratamente medicamentoase bazată pe tablete. Pentru afecțiunile funcționale, în care pacientul prezintă o simptomatologie polimorfă în spatele căreia nu se găsește nicio anormalitate de laborator sau imagistică, trebuie început cu principiile acestea de bază.
Lucrurile sunt simple: indiferent de tratamentul pe care îl luăm, dacă regimul de viață nu este cel corect, noi nu vom trata niciodată cauza, vom trata doar efectul, iar atunci rezultatul pe termen mediu și pe termen lung este nefavorabil. Tratamentul medicamentos nu înlocuiește o dietă și un regim de viață corespunzător. El trebuie adăugat atunci când, deși se respectă anumite precauții de stil de viață sănătos, simptomatologia persistă sau în spatele ei se regăsește o afecțiune organică care are nevoie de un tratament specific, altfel, nu.
Tinerii reprezintă viitorul. Cum arată viitorul nostru?
Toate cancerele apar la vârste din ce în ce mai tinere și dacă vorbim, de exemplu, de infecția cu virusul hepatitic B, ea poate să producă cancer de ficat fără să mai treacă prin stadiul de ciroză. De aceea, în România s-a introdus vaccinarea pentru hepatita B la naștere. Practic, a tăiat răul de la rădăcină. Celelalte tipuri de cancer sunt plurifactoriale. În principiu, nu avem o singură cauză pentru cancer. Apariția neoplaziilor se bazează pe predispoziția genetică, dar un alt factor poate fi, de exemplu, stresul, care nu este cuantificabil. Sunt din ce în ce mai multe afecțiuni care nu au o cauză bine cunoscută, așadar, se consideră că au legătură cu modificările de la nivelul florei intestinale influențate de dietă sau de nivelul stresului.
Deci influența nefastă a stresului nu este un mit.
Este o realitate. De exemplu, foarte multe dintre bolile inflamatorii intestinale debutează după un episod de stres major: decesul unei rude apropiate, un accident. 100% există o legătură între stres și majoritatea bolilor.
Din punctul de vedere al politicilor de sănătate, ce ar trebui schimbat pentru a vă putea ajuta pe dumneavoastră, medicii, să vă faceți treaba mai ușor?
Toate lucrurile sunt în strânsă legătură cu finanțarea, iar eu cred că s-au făcut progrese spectaculoase în tratarea hepatitei C, de exemplu, care era doar un vis, acum câțiva ani, în România. Mai nou, am dori să introducem un program de screening pentru prevenirea cancerului de colon pentru toată România. Credem că ar avea un impact major asupra populației. Problema principală o reprezintă centrele insuficiente și puțini medici gastroenterologi antrenați care ar putea fi implicați în acest program. Cred că raportat la populație, avem cel mai mic număr de medici din Europa. Însă am constatat la ultimele examene de rezidențiat că numărul de posturi scoase la concurs a crescut, ceea ce mă bucură, înseamnă că observă cineva nevoia.
Când va începe acel program de screening pentru cancerul de colon? Cine îl finanțează?
Foarte curând. El se finanțează din banii CNAS și fonduri europene, iar prima etapă presupune dotarea cu aparatură. Această etapă este deja finalizată, urmând să aibă loc etapele de formare, de promovare și apoi demararea efectivă a programului.
Mergeți la conferințe în alte țări. Dacă ar fi să comparați ce se întâmplă în România cu ce se întâmplă în alte țări, ar exista exemple de bune practici pe care să le implementăm?
Cred că fiecare coleg care participă la un congres în străinătate compară ce vede acolo cu ce face aici, însă circulația medicilor în Europa este atât de mare, încât diferența dintre ce facem noi și ce fac ei este mică. Diferența majoră constă în faptul că la noi sunt foarte puține centre cu un nivel înalt. Sunt de părere că medicina practicată la Institutul Clinic Fundeni este de nivel european. Medicina nu se poate face doar în centrele universitare, așa că politicile sanitare ar trebui extinse și în restul țării.
Care e cel mai important lucru în relația medic-pacient?
Acest lucru nu este standardizat, ține de caracterul fiecăruia, dar colegii mei alocă din ce în ce mai mult timp unui dialog constructiv cu pacientul, pentru că e o problemă de încredere, până la urmă. Pentru ca pacientul să aibă încredere, trebuie să înțeleagă ce i se întâmplă, cum se procedează, cum poți să îl ajuți, care sunt limitele tratamentului, care sunt reacțiile adverse, și împreună cu medicul să își asume măsura care se impune.
Din punctul de vedere al alimentației și al exercițiilor fizice, care ar fi sfatul dumneavoastră?
Din păcate, dieta noastră s-a schimbat foarte mult pentru că nu prea mai avem acces la alimente neprelucrate chimic. Pacienții ar trebui să încerce să mănânce cât mai sănătos, din surse cât mai naturale, să încerce să aibă un program alimentar regulat, să nu mai mănânce după o anumită oră și să evite sucurile cu coloranți și mâncarea tip fast-food.
Sfătuiesc pacienții ca la 40 de ani să își facă un set de analize, iar dacă descoperă o anomalie, să se prezinte la un medic specialist. Simptomele unei afecțiuni organice ar putea fi durerea nou-apărută care nu cedează la medicația obișnuită, scăderea în greutate, tulburările de tranzit recent instalate, oboseala extremă.
de Roxana Maticiuc
