Interviu cu Cristian Bușoi, președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, raportor al programului EU4Health.
De la cheltuielile de sănătate și investițiile în forța de muncă, până la tranziția digitală și interoperabilitatea datelor – toate acestea sunt priorități pentru autoritățile europene în materie de bunăstare a cetățenilor. Reducerea decalajelor între statele europene reprezintă o modalitate concretă prin care europenii din orice stat membru să aibă acces la aceleași îngrijiri de calitate. Care sunt țintele pe care ar trebui să le vizeze investițiile în sănătate și care sunt recomandările experților europeni explică europarlamentarul Cristian Bușoi.
Cum acționează politica de coeziune a UE ca instrument de reducere a disparităților în materie de sănătate?
În politica de coeziune a Uniunii Europene, investițiile în Sănătate reprezintă un ingredient principal pentru dezvoltarea regională și competitivitate, cu scopul de a reduce decalajele chiar și în materie de sănătate, pe lângă cele economice și cele sociale. De altfel, se poate cu greu vorbi de disparități în chestiuni de Sănătate fără a lua în considerare disparitățile economice și sociale. O țară mai bogată are în general servicii de sănătate mai bune, cu tot ce implică acest lucru: tehnologie mai avansată, calitatea mai înaltă a actului medical, personal medical bine plătit. De pildă, în România până nu demult am avut un exod al medicilor, din cauza condițiilor financiare.
Dincolo de acest mesaj general, există câteva cifre care pot să dea o imagine mai precisă a felului în care se reduc aceste decalaje prin politica de coeziune. Cheltuielile de sănătate reprezintă aproape 10% din PIB-ul Europei, în timp ce personalul medical reprezintă 15% din forța de muncă europeană. Investițiile în Sănătate prin politica de coeziune sunt legate strâns de cadrul de sănătate al UE și vizează diverse ținte, cum ar fi infrastructura medicală, îmbătrânirea populației, e-health etc.
Tranziția digitală
Care sunt, la acest moment, sursele de finanțare la nivelul UE care pot fi accesate pentru a moderniza eficient capacitățile digitale ale sistemelor de sănătate?
În acest moment, planul UE pentru redresare economică le cere foarte limpede statelor europene să aloce cel puțin 20% din cele 672 de miliarde ale Fondului de Redresare și Reziliență pentru tranziția digitală. Programele de investiții precum Horizon Europe, pentru cercetare și inovație, precum și Facilitatea Connecting Europe alocă sume considerabile pentru tranziția digitală. Așadar, există foarte multe programe și bugete impresionante alocate pentru a moderniza eficient capacitățile digitale ale sistemelor de sănătate.
Digitalizarea are două aspecte foarte importante – interoperabilitate și securitatea datelor. Cum pot fi acestea asigurate în cazul sănătății digitale, având în vedere că sunt în discuție date sensibile pentru milioane de pacienți?
Există un program, Digital Health Europe, la care s-a lucrat aproape doi ani, în care au fost consultați în jur de 140 de experți și care a dus la mai multe propuneri de reglementări, politici și strategii prin care să fie creat un cadru solid pentru interoperabilitatea și securitatea datelor. În urma acestor discuții și consultări extrem de minuțioase, DigitalHealthEurope a propus 32 de recomandări care se învârt în jurul a trei provocări importante:
- de la protecția datelor private la protecția cetățenilor;
- de la „cetățean ca subiect al datelor” la „cetățean ca agent fundamental în ecosistemul datelor privind sănătatea”;
- de la cadrul de reglementare și politici publice la implicare, adoptare și implementare.
Pe de altă parte, schimbul de date ar încuraja asistența medicală bazată pe dovezi, ar promova luarea deciziilor în cunoștință de cauză în domeniul politicii în domeniul Sănătății, ar consolida furnizarea de asistență medicală și ar încuraja reutilizarea datelor pentru a sprijini cercetarea și a accelera dezvoltarea de noi tratamente pentru boli rare, medicamente și dispozitive medicale. Toate acestea ar fi realizate atât printr-un schimb mai bun de date utilizate pentru îngrijirea cetățenilor din întreaga Uniune (utilizări primare ale datelor medicale), cât și prin permiterea unor utilizări suplimentare ale acestor date în scopuri de cercetare și politică (utilizări secundare ale datelor medicale). Cu toate acestea, definițiile celor două utilizări și datele la care au contribuit ambele sunt profund interconectate și necesită clarificări suplimentare.
TIMELY- Monitorizarea continuă a riscurilor
Sănătatea digitală este din ce în ce mai importantă în partea de prevenție pentru diferite afecțiuni cronice. Care este impactul e-health în cazul bolilor cardiovasculare, având în vedere că 5.000 de europeni își pierd viața zilnic din cauza bolilor cardiovasculare (BCV), fiind necesare programe de screening eficiente pentru această patologie. Cum poate fi consolidat rolul sănătății digitale și al schimbului de informații pentru BCV?
În ultimii 25 de ani, a crescut foarte mult numărul de cazuri de boli cardiovasculare. În prezent, așa cum ați menționat și dvs., mor 3,9 milioane de oameni, aproape jumătate din numărul tuturor deceselor la nivel european. Dacă avem în vedere că tipul acesta de boli nu apare peste noapte, ci se dezvoltă în timp, de regulă în zeci de ani, atunci este cu atât mai important să estimăm riscul pe care îl are un individ pentru a dezvolta această formă de maladie. Prin proiectul TIMELY finanțat de Uniunea Europeană va fi dezvoltată o platformă pe baza inteligenței artificiale cu aplicații și tabele care vor permite pacienților și medicilor să-și personalizeze programul de sănătate și să evalueze riscul. Prin acest proiect, vor fi simplificate multe proceduri și vor fi monitorizate continuu riscurile. Practic, această platformă le va oferi oamenilor posibilitatea să fie sub observație continuă, vor fi indicate orice devieri de la scopurile terapeutice sau vor fi prezentate schimbările nefavorabile ori vor fi propuse intervențiile necesare.
Revenind la actualitatea națională, cât de importantă este o implementare eficientă a legii împotriva cancerului?
Cancerul este o boală care încă face ravagii aproape în toată România. Această lege și implementarea ei nu ar face altceva decât să vină rapid în sprijinul oamenilor, prin punerea la dispoziție a unor mijloace și resurse atât pentru prevenirea, cât și pentru tratarea cancerului. Asta cu atât mai mult cu cât vorbim de o boală pe care mulți o privesc ca pe o condamnare la moarte, deși poate și trebuie să fie învinsă.
de Bogdan Guță
