Interviu cu prof. univ. dr. Dafin Mureșanu, președintele European Federation of NeuroRehabilitation Societies

De la strategii naționale finanțate, dar neimplementate, la nevoia urgentă de optimizare administrativă, prof. univ. dr. Dafin Mureșanu evidențiază tensiunea dintre resurse și acțiune în sistemul de sănătate, precum și impactul major al bolilor neurologice asupra societății.

Cea de -a 4-a ediție a Forumului de Neurologie a oferit, din nou, ocazia unor discuții privind Strategia națională pentru combaterea bolilor cardio și cerebrovasculare. Ce aduce diferit față de anii trecuți?

Diferența majoră constă în accentul pus pe implementare. Dacă în anii anteriori activitatea noastră a fost concentrată pe zona de laborator – atât în sens științific, cât și în ceea ce privește pregătirea tehnică și politică a strategiei naționale pentru combaterea bolilor cardio- și cerebrovasculare – după data de 14 iulie 2025, când această strategie a fost aprobată, toate eforturile noastre s-au orientat către implementare.

Această etapă este complet diferită, deoarece presupune livrarea efectivă a unui proiect funcțional. Documentul a fost revizuit din toate perspectivele și a ajuns pe masa Ministerului și a Guvernului. Strategia are deja un cadru legal, o alocare juridică și o finanțare de aproximativ 204 milioane de euro, bani care au rămas în buget.

Dacă finanțarea există, care sunt blocajele?

Problema este una clasică: fondurile există pe hârtie, dar nu au fost încă utilizate. Noi am încercat să catalizăm procesul, să eliminăm orice ambiguitate în comunicarea cu autoritățile și să facilităm implementarea. S-au făcut pași înainte, însă, începând din toamnă, s-a intrat într-o logică de austeritate, cu tăieri aplicate mecanic, fără a ține cont de valoarea reală – atât medicală, cât și societală – a acestor investiții.

Ați menționat conceptul de „valoare societală”. Ce înseamnă acest lucru în contextul sănătății?

Este un concept esențial. Investițiile în sănătate nu trebuie privite ca simple cheltuieli, ci ca mecanisme ce reduc costurile viitoare. Vom continua să dezvoltăm această idee în cadrul platformei „Health Systems Dialogue”, unde colaborăm cu instituții europene. Scopul este ca aceste bugete să fie înțelese ca investiții strategice, care diminuează povara financiară și socială pe termen lung.

Dincolo de strategia cardio- și cerebrovasculară, ce alte direcții importante ați abordat?

Un demers major este constituirea unei alianțe dedicate bolilor neurologice rare - Rare Neuro Alliance România. Era o necesitate clară. Deși sunt numite „rare”, aceste boli, cumulate, afectează un număr foarte mare de oameni – aproximativ 30 de milioane în Europa și aproape un milion în România. Mai mult de jumătate dintre acești pacienți prezintă simptome neurologice.

Problema principală este traseul pacientului: diagnosticarea tardivă sau greșită și accesul dificil la tratament. Există situații dramatice în care o boală tratabilă este etichetată drept incurabilă din cauza lipsei de cunoaștere. Prin această alianță, reunim medici, pacienți și furnizori de soluții terapeutice pentru a îmbunătăți identificarea și tratamentul acestor afecțiuni.

Ați analizat și alte patologii neurologice majore?

Da, un exemplu important este scleroza multiplă. Este o boală care nu afectează semnificativ speranța de viață pe termen scurt, dar generează dizabilitate și costuri sociale majore. Studiile noastre arată că avem aproximativ 10.000 de pacienți în România, iar numărul lor este în creștere constantă.

Pe măsură ce terapiile devin mai eficiente și pacienții trăiesc mai mult, presiunea asupra sistemului crește. De aceea, trebuie să regândim alocarea resurselor, să dezvoltăm registre de pacienți fiabile și să îmbunătățim accesul la tratament, inclusiv prin mutarea unor terapii în afara farmaciilor spitalicești, pentru a facilita accesul.

Ce ne puteți spune despre boala Parkinson?

În cazul bolii Parkinson, obiectivul nostru este ca pacienții care nu mai răspund la tratamentul oral să poată accesa terapii asistate de dispozitive. România are deja una dintre cele mai bune rate din Europa în acest domeniu, ceea ce este remarcabil.

Există însă o problemă: anumite consumabile necesare acestor terapii nu sunt acoperite. Spre deosebire de alte patologii, cum ar fi diabetul, unde aceste costuri sunt suportate, pacienții cu Parkinson se confruntă cu inechități. Soluția constă în măsuri administrative simple, fără costuri majore, prin includerea acestor consumabile în pachetele existente.

În majoritatea cazurilor, vorbim despre ajustări minore. Există deja ghiduri terapeutice solide și protocoale bine definite. Este nevoie doar de optimizări administrative și de colaborare între instituții – Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății – pentru a implementa aceste soluții.