Politici de Sanatate

Întâlnim tot mai frecvent cazuri severe

20 iulie
11:31 2022
Întâlnim tot mai frecvent cazuri severe

Interviu cu prof. dr. Bogdan Alexandru Popescu, președinte Societatea Română de Cardiologie.

„Ne confruntăm cu o depopulare în special a zonelor rurale, cu acces tot mai redus la servicii medicale și o îmbătrânire accelerată a populației rezidente. Așadar, nu am fi surprinși să vedem o prevalență în creștere a afecțiunilor cronice”, atrage atenția prof. dr. Bogdan Alexandru Popescu.

După ce au scăzut semnificativ în ultimele decenii, ratele globale ale mortalității provocate de bolile cardiovasculare au început să se stabilizeze sau chiar să crească din nou în unele țări. Ce rol joacă schimbările demografice, socio-economice și de mediu în conturarea acestor tendințe?

Deși nu avem la dispoziție o analiză complexă a felului în care diverși factori acționează asupra sănătății cardiovasculare a românilor, putem menționa aspecte ce conduc către o estimare mai degrabă îngrijorătoare. Deja în 2016, față de 2001, deși populația scăzuse cu circa 12%, numărul total de decese prin boli cardiovasculare în România scăzuse cu doar 7%, conform datelor Institutului Național de Statistică. La acestea se adaugă efectele pandemiei de COVID-19 prin potențiala afectare cardiovasculară a celor trecuți prin boală și prin instalarea suferinței cardiovasculare la cei care au neglijat tratarea ori au ratat depistarea la timp a factorilor determinanți. În al doilea rând, prezentul este încărcat de tensiunea conflictului armat din apropiere, de criza economică, de costurile tot mai mari ale vieții de zi cu zi. Stresul este un factor determinant în hipertensiunea arterială, cauza majoră de mortalitate prin boli cardiovasculare. De aceea, este foarte important să ne măsurăm corect, cel puțin o dată pe an, tensiunea arterială și să descoperim din timp modificări ale valorilor tensionale pentru a interveni optim.

Dacă este să ne referim la valorile tensiunii în sine, cât și din perspectiva controlului celorlalți factori de risc, putem spune că lucrurile s-au ameliorat întrucâtva în ultimii 10-15 ani prin eforturile făcute de diferitele societăți profesionale, dar, evident, suntem încă departe de o situație mulțumitoare. Să nu uităm că pacientul nu are doar tensiune arterială crescută ca factor de risc. De exemplu, dacă în privința hipertensiunii s-au făcut unele progrese, diabetul și dislipidemia sunt factori de risc suboptimal controlați. Evident, fiecare pacient are un risc cardiovascular global, care este dat de suma factorilor de risc pe care îi are.

Complicațiile cardiovasculare pe termen lung, ce rezultă de la o infecție cu COVID-19 sau „long COVID”, par să reprezinte o povară suplimentară asupra sănătății publice. Ce măsuri ar trebui luate în cadrul sistemului de sănătate pentru a diminua această povară? Existența unui plan național privind bolile cardiovasculare ar fi benefică în acest caz?

Pandemia de COVID-19 a afectat în două moduri pacienții cu boli cardiovasculare. Primul este prezentarea mai rară a pacienților pentru analize și consult. Este o realitate al cărei efect îl resimțim și acum, când putem spune că am revenit către normal. În primul an de pandemie, iar apoi și în valurile ulterioare, pacienții cronici au avut acces limitat la servicii medicale, nu s-au mai prezentat pentru consult, au neglijat monitorizarea și aderența la tratament a fost mai mică. Nu avem încă date concrete care să ne dea măsura reală a acestei probleme, dar întâlnim tot mai frecvent cazuri severe, de exemplu pacienți cu HTA necontrolată/complicată, pacienți cu insuficiență cardiacă avansată decompensată, alte patologii. Pacienții s-au obișnuit să nu vină la medic și este important să revină, să fie consultați, diagnosticați și îndrumați adecvat, cu depistarea la timp a eventualelor complicații. În al doilea rând, ne confruntăm uneori cu sechelele trecerii prin boala COVID-19, de diverse tipuri, medicii de familie care au monitorizat acești pacienți direcționându-i, conform unei evaluări de risc, către analize suplimentare și către medicii specialiști pentru clarificare diagnostică.

Intervenții de sănătate publică pentru reducerea mortalității

 Sunt o serie de state europene care au dezvoltat strategii/planuri naționale în ceea ce privește bolile cardiovasculare. Strategia spaniolă are o abordare generală a sănătății cardiovasculare, precum și aplicarea acesteia la afecțiuni și patologii care necesită acțiuni specifice, iar noul plan scoțian privind bolile cardiace prezintă o abordare bazată pe traseul bolii. Credeți că preluarea și adaptarea unor bune practici ar fi de folos pentru un plan național?

În România, bolile cardiovasculare sunt abordate în cadrul unui program național, iar Societatea Română de Cardiologie s-a implicat, de-a lungul timpului, în includerea celor mai adecvate intervenții de sănătate publică prin care să reușim să reducem mortalitatea. Desigur că mai este mult de dezvoltat, patologia cardiovasculară fiind în sine complexă și prevalentă. Este, de asemenea, o realitate că sistemul sanitar românesc este el însuși în suferință, subfinanțat, birocratic, cu o resursă umană bine pregătită, dar insuficientă. Se fac pași spre mai bine, iar un exemplu este efortul către interdisciplinaritate pe care medicii români îl pun în practică. Ori de câte ori avem un pacient cu hipertensiune, de exemplu, pe lângă educarea lui cât mai detaliată cu privire la tratamentul corect al afecțiunii, trebuie să folosim oportunitatea de a încerca să corectăm toți ceilalți factori de risc, pentru că doar astfel riscul său global poate fi redus. Din cauza tarelor sistemului de sănătate pe care le-am menționat și a urgențelor cardiovasculare cu care ne luptăm ca țară, programul național de boli cardiovasculare tratează în primul rând complicațiile, lucru foarte costisitor. În paralel, pentru rezultate robuste, dar pe termen lung, ar trebui derulată o direcție de prevenție a factorilor de risc. Este nevoie de finanțare pentru participarea la acest program, pentru aparatura de verificare, instrumentele de colectare și evaluare a datelor, de urmărire a pacienților. Astfel, un pacient identificat cu HTA sau cu tensiune normal înaltă poate fi urmărit timp de 3 luni, 6 luni, să vedem dacă reușim să controlăm valorile tensionale și să verificăm dacă este aderent la tratament și la măsurile igieno-dietetice. În felul acesta, acționând la bază, am putea obține o scădere a incidenței bolilor cardiovasculare. Un astfel de program ar trebui să fie de asemenea caracterizat prin interdisciplinaritate pentru a aborda cel mai eficient interacțiunile hipertensiune arterială – boală cronică de rinichi – diabet. HTA reprezintă, de exemplu, principalul factor de apariție a bolii cronice de rinichi și principalul factor de accentuare a progresiei bolii cronice de rinichi spre stadiile finale. De asemenea, dintre cei 7-15% din populația generală pacienți cu boală cronică de rinichi, în stadiile avansate, 90% vor avea hipertensiune arterială. Același mecanism de cauzalitate este valabil și în cazul diabetului. Astfel, desigur, este de dorit o strategie mai amplă care să abordeze sinergic factorii determinanți ai bolilor cardiovasculare și să includă rezolvări pe paliere multiple, inclusiv în ceea ce privește implicarea pacienților în managementul propriei afecțiuni.

Provocarea hipertensiunii arteriale

În pofida faptului că povara bolilor cardiovasculare este mai mare decât orice altă boală, cercetarea și inovarea în acest domeniu sunt mult în urmă, în comparație cu alte patologii. Cum poate fi remediat acest aspect?

Sunt mai multe direcții strategice care pot contribui concomitent la un mai bun management al bolilor cardiovasculare, pentru reducerea mortalității. Desigur, dezvoltarea de noi terapii este necesară în ceea ce privește cazurile de hipertensiune rezistentă, care nu răspunde la tratament, și unde, în consecință, nu se reușește aducerea valorilor tensionale sub control. Tratamentul antihipertensiv este, în general, bine tolerat și eficient, având capacitatea de a atinge obiectivul de control tensional. Un ingredient extrem de important pentru succesul terapeutic este însă participarea pacientului prin respectarea întocmai a tratamentului prescris, prin adoptarea unor măsuri de stil de viață pe termen lung, prin măsurarea corectă și periodică a tensiunii arteriale, alături de o comunicare constantă cu medicul curant.

De exemplu, dacă sub tratament pacientul a ajuns la o tensiune bună, acesta este un motiv pentru a continua și nu pentru a întrerupe medicația. Riscul întreruperii tratamentului este ca tensiunea să crească, cu un efect de rebound, iar cele mai multe accidente vasculare hemoragice se petrec tocmai în astfel de momente.

Provocarea stă tocmai în specificul acestei afecțiuni – în cele mai multe din cazuri nu se simte, nu doare, nu are semne ori simptome, sau când acestea apar, sunt semne deja ale afectării organelor. Hipertensiunea arterială este periculoasă prin urmările severe care se instalează fără a fi sesizate, de la vârste tot mai tinere: insuficiența cardiacă, insuficiența renală, infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral, pierderea vederii etc.

Deși abordarea este simplă, neinvazivă și medicația ușor de administrat, ne luptăm cu convingeri greșite care zădărnicesc eforturile de a reduce mortalitatea prin această boală.

În cadrul unei analize recente referitoare la atitudinea față de hipertensiunea arterială, o treime dintre românii între 56 și 70 de ani consideră că medicația antihipertensivă poate fi oprită odată ce valorile tensionale revin la normal, iar 15% consideră că hipertensiunea este o boală cu care poți trăi chiar dacă nu o tratezi. Numărul de decese prin complicațiile hipertensiunii arteriale a crescut cu 71% în ultimii 15 ani (2016 față de 2001). Circa 7,4 milioane de pacienți, adică 45% din românii peste 50 de ani, suferă de această afecțiune, dar peste 20% dintre cei afectați nu știu acest lucru și, în consecință, nu se tratează.

De aceea ne concentrăm, ca Societate, și asupra unor programe de informare a publicului larg, cum este cel dedicat hipertensiunii arteriale – „Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!”, demarat deja de trei ani. Ne concentrăm să informăm corect, într-o manieră accesibilă publicului larg, acolo unde acesta se află – online, în evenimente publice, pe stradă, la televizor, în media. Cu toții ne dorim o populație mai sănătoasă, iar asta se poate realiza cu oameni corect informați, atenți la propria sănătate și la sănătatea celor dragi.

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: