Simpozionul Național de Patologie al Institutului Național de Patologie „Victor Babeș”, ajuns anul acesta la cea de-a VIII-a ediție, a avut ca temă principală medicina de precizie, un concept relativ nou atât la nivel național, cât și internațional. Potrivit specialiștilor, medicina de precizie vine în continuarea cunoscutului concept de medicină personalizată și se adresează individului, aflat la un anumit moment al existenței sale, pentru a-i oferi cea mai bună soluție în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul.

Medicina personalizată a reprezentat cândva o adevărată revelație, iar toată lumea avea mari așteptări în această direcție. În timp, costurile foarte mari ale acestui tip de medicină au mai tăiat din elan și au început să fie căutate diferite alte soluții. Ei bine, medicina de precizie este o astfel de soluție.

Domeniul de medicină de precizie este relativ tânăr în toată lumea, iar în România am putea spune că este abia la început.

Medicina de precizie este la fel de importantă și în stabilirea diagnosticului, și în prescrierea tratamentului adecvat. „Din vechime, se știe că există bolnavi şi nu boli. De fapt, aceasta este cea mai veche definiţie a medicinei de precizie, care se referă la personalizare şi la precizia cu care poţi să tratezi un anumit individ. Nu există soluţii terapeutice egal valabile pentru toţi, ci mai bine aplicabile la un individ sau altul”, a mai explicat prof. univ. dr. Bogdan O. Popescu.

Două evenimente de anvergură și o temă comună

Institutul Național de Patologie „Victor Babeș” a fost gazda, în perioada 19 – 21 noiembrie, a două evenimente cu tradiție în istoria instituției. Este vorba despre Simpozionul Național de Patologie și Sesiunea Științifică Anuală având tema principală, ambele, „Medicina de precizie de la modele experimentale la biomarkeri”. Concret, au fost cinci sesiuni științifice, derulate simultan.

Cele două manifestări științifice au reunit cercetători de top din România și din străinătate, precum și specialiști din domenii ca anatomia patologică, imunologia, imunopatologia, medicina celulară și medicina moleculară. Printre aceștia, amintim: prof. dr. Sarit Aviel Ronen de la Sheba Medical Center Tel-Hashomer, Israel, prof. dr. Lucian R. Chirieac de la Harvard Medical School, Brigham și Women’s Hospital, Boston, USA, cercetător științific Mihaela Gherghiceanu, prof. dr. Emilia Severin, conf. dr. Cristina Tanase și conf. dr. Gabriel Becheanu.

Printre temele de referință ale dublului eveniment științific s-au numărat următoarele: „De la patul bolnavului la masa de laborator și înapoi. Există algoritmi pentru cercetarea translațională?”; „Rolul medicinei de precizie în diagnosticul pozitiv și diferențial al mezotelioamelor”; „Genomica, între cercetare și clinică”; „Celulele tumorale circulante și conceptul de «biopsie lichidă» în tratamentul și urmărirea pacientului oncologic”; „Evaluarea prezenței celulelor tumorale circulante în melanom”; „Dinamica Telocitelor în infarctul miocardic experimental la șobolani”.

Vorbim oarecum de o tendinţă nouă care vrea uşor, uşor să se depărteze de medicina personalizată. În această nouă etapă se schimbă puțin lucrurile. Se doreşte ca anumite concepte, cum ar fi cel de biomarker, să fie aplicat altfel. Adică, a existat un entuziasm foarte mare, căutăm o sută de biomarkeri și apoi, dacă facem o analiză amănunțită, constatăm că aproximativ 2% din aceștia îndeplinesc criteriile

Prof. univ. dr. Mihai Hinescu, directorul general al Institutului Național de Patologie „Victor Babeș”.

Încep să existe soluții diferenţiate pentru diferiţi indivizi, în diverse patologii, cum ar fi patologia vasculară, care este cea mai importantă din punctul de vedere al impactului asupra populaţiei. Sigur că nu suntem încă la nivelul medicinei de precizie aşa cum ne-am dori, însă primii paşi s-au făcut şi s-au făcut chiar și în ţara noastră. Vorbim de amprenta genetică a fiecărui individ, de protoemică, de anatomie patologică dedicată, ceea ce înseamnă că fiecare ţesut modificat patologic are nişte caracteristici în funcţie de care se alege un tratament adecvat. Iată că se fac şi la noi primii paşi în direcţia aceasta şi sunt bucuros că Institutul Victor Babeș este primul promotor al acestui concept

Prof. univ. dr. Bogdan O. Popescu, președintele Consiliului Științific al Institutului „Victor Babeș”.

Mirabela Viașu