Studiul European pharmaceutical research and development. Could public infrastructure overcome market failures? realizat de Serviciul de cercetare al Parlamentului European (EPRS) și publicat la sfârșitul anului 2021, se concentrează asupra cercetării și dezvoltării în domeniul medicamentelor inovatoare și analizează o nouă abordare europeană a politicii farmaceutice.

După ce examinează caracteristicile sectorului farmaceutic european, precum și punctele forte și punctele slabe ale modelului actual de cercetare și de afaceri, studiul explorează necesitatea și conceptul unei infrastructuri europene cu o misiune transfrontalieră pe termen lung. O astfel de infrastructură europeană a medicamentelor ar trebui să se concentreze asupra amenințărilor și domeniilor de cercetare și dezvoltare care nu fac obiectul unor investiții suficiente în cadrul actualului model de afaceri. Mai precis, studiul se bazează pe o analiză extinsă a literaturii de specialitate și pe un sondaj specific efectuat în rândul experților internaționali din domeniul științei, al industriei, al sănătății publice și al instituțiilor guvernamentale, pentru a analiza fezabilitatea diferitelor opțiuni în ceea ce privește domeniul de aplicare al misiunii și aranjamentele juridice, organizaționale și financiare pentru crearea unei astfel de infrastructuri europene. Pe baza cercetării lor, autorii prezintă mai multe opțiuni de politici. Studiul identifică o serie de deficiențe care afectează funcționarea și reglementarea sectorului farmaceutic, pentru care politicile publice și cadrele de reglementare actuale sunt mai puțin adecvate, printre care: neconcordanța dintre opțiunile de cercetare și dezvoltare ale întreprinderilor și prioritățile de sănătate publică sau asimetrii informaționale în achizițiile publice de medicamente.

Metodologia utilizată pentru elaborarea documentului combină o analiză selectivă a documentației și a literaturii de specialitate și un sondaj de opinie în rândul experților interesați din cadrul a patru grupuri: (1) cercetători, clinicieni și manageri de cercetare; (2) reprezentanți ai industriei farmaceutice; (3) experți în domeniul sănătății publice; (4) experți din cadrul instituțiilor europene și al instituțiilor naționale și internaționale. Persoanele intervievate au fost selectate printr-o combinație de metode tip "bulgăre de zăpadă" și eșantionare. Dintr-o listă inițială de peste o sută de experți, în total au fost intervievați 56 de participanți din 48 de țări diferite. Interviurile au avut loc între lunile ianuarie și mai 2021 și au fost transcrise ad litteram la încheierea acestora. Datele colectate au fost analizate în lunile iunie și iulie 2020. Respondenților le-a fost garantat anonimatul.  Studiul a fost elaborat la solicitarea Grupului pentru viitorul științei și tehnologiei (STOA), gestionat de către de Unitatea de prognoză științifică, din cadrul Direcției Generale pentru Servicii de Cercetare Parlamentară (EPRS) a Secretariatului Parlamentului European.

Bogdan Guță