Infecțiile hepatice continuă să fie o problemă de sănătate publică în România – au afirmat specialiștii în cadrul celui de-al XXIV-lea Congres Național de Hepatologie al Asociației Române pentru Studiul Ficatului. Anul acesta, evenimentul s-a desfășurat concomitent cu Simpozionul Româno-Francez de Hepatologie, ediția a IV-a și Cursul Balcanic de Hepatologie, ediția a V-a, în perioada 2-4 octombrie 2014, la World Trade Center din București. Discuțiile specialiștilor au fost centrate pe următoarele teme: infecții hepatice, ficatul gras non-alcoolic, ciroza hepatică și complicațiile acesteia, neoplasmul hepatic și transplantul de ficat. Președinții manifestării au fost prof.dr. Mihai Voiculescu și prof.dr. Irinel Popescu. Copreședinți: prof.dr. Monica Acalovschi (Cluj-Napoca), prof.dr. Anca Trifan (Iași), prof.dr. Vlad Ratziu (Paris), prof.dr. George Papateodoridis (Atena) și prof.dr. Patrick Marcelin (Paris).
DOUĂ MILIOANE DE ROMÂNI AU FOST INFECTAŢI CU VIRUSURILE HEPATICE
ÎNGRIJIREA BOLILOR HEPATICE A ÎNREGISTRAT O CREŞTERE A COSTURILOR ŞI S-A DORIT CA, la finalul evenimentului, să se identifice măsurile necesare pentru îmbunătățirea situației.
Prin site-ul www.balkanhep.eu și prin eforturile depuse de echipa implicată în organizarea evenimentului, s-a reușit publicarea unor materiale ce atrag atenția asupra unui fapt îngrijorător, şi-anume că în spațiul în care se află România s-a constatat o prevalență medie-ridicată a infecției B, C, D, E (VHB – 6,4%, VHC – 5,4%, VHE – 12%). Preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului, prof.dr. Mihai Voiculescu, a declarat că, în total, aproximativ două milioane de români au fost infectați cu aceste virusuri, în condiţiile în care în urmă cu zece ani prevalenţa se situa în jurul a 3 procente.
ROMÂNIA SE AFLĂ ÎNTR-UN CLASAMENT NEFAVORABIL EUROPEAN ÎN CEEA CE PRIVEŞTE PROCENTUL INVESTIGAŢIILOR ŞI AL PACIENŢILOR AFLAŢI ÎN TERAPIE
STRUCTURILE EUROPENE – PRIN COMISIA EUROPEANĂ – AU DECIS CA ROMÂNIA SĂ PRIMEASCĂ SUPORT INVESTIGAŢIONAL ŞI CONSILIERE, diagnostic, organizatoric și logistic și să alcătuiască un raport cu recomandări necesare în vederea încetinirii creșterii numărului afecțiunilor activităților de depistare, evaluare și de tratare a infecțiilor hepatice. Ca o primă măsură, autorităţile sanitare româneşti au iniţiat recent un program naţional de identificare şi testare voluntară pentru infecţia cu virusul hepatitei C. Programul permite unui număr de nouă medici de familie din fiecare judeţ să depisteze persoanele cu risc şi să le propună testarea. Datele vor fi înscrise în Registrul Naţional de Hepatite, iar ministrul Sănătăţii, dr. Nicolae Bănicioiu, a declarat la Congresul de la Bucureşti, că se gândeşte deja ca această testare să intre în pachetul de servicii medicale de bază începând de anul viitor.
SOLIDARITATE ÎN ABORDAREA BOLILOR HEPATICE
PROF.DR. MIHAI VOICULESCU A INTRODUS IDEEA DE SOLIDARITATE A ABORDĂRII INFECŢIILOR HEPATICE, a ficatului gras non-alcoolic și a cancerului hepatic. Necesitatea unei noi strategii a fost propunerea prof. Voiculescu, susținută la Geneva, în fața reprezentanților a circa 150 de state, domnia sa pledând pentru trecerea de la abordarea local-zonală înspre cea globală, sub egida Organizației Mondiale a Sănătății, care să coordoneze întregul spectru al activităţilor de depistare, evaluare şi de tratare a infecţiilor virusal-hepatice. Organizarea acestui eveniment la București demonstrează faptul că România se implică activ în schimbarea percepției de țară cu probleme în țară ce elaborează politici de sănătate menite să schimbe în bine situația. Prezenţa unui număr de 25 dintre cei mai importanți specialiști din lume, care au discutat problematica bolilor hepatice împreună cu specialiștii români, a constituit un semnal de recunoaștere a valorii școlii românești de hepatologie.
