Drd. Daniel Rădulescu,
Școala Doctorală SNSPA
Dr. Georgel Rădulescu,
Director cercetare-dezvoltare, Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate – Sastipen
Odată cu căderea regimului comunist în România, situația romilor, atât la nivel național, cât și la nivel european, a suscitat un interes tot mai ridicat, mai cu seamă datorită internaționalizării problemelor grave cu care se confruntă acest grup etnic.
„Problematica romilor” a apărut pe agenda internaţională mai degrabă ca o îngrijorare1 (Gugliemo and Waters, 2005), ceva ce ar putea destabiliza echilibrul geo-politic al Europei, toate programele pentru romi vizând în primul rând stoparea valului migrator, presiuni asupra României de a semna tratate internaţionale pentru respectarea drepturilor omului, în special ale minorităţilor, programe financiare de susţinere a organizaţiilor neguvernamentale care să formeze o societate civilă puternică.
Încă din 1992, un studiu sociologic al Institutului pentru Cercetarea Calității Vieții, „Țiganii, între ignorare și îngrijorare”2, atrăgea atenția asupra sărăciei care guvernează comunitatea de romi și a necesității intervenției statului pentru îmbunătățirea situației acestora. Domeniul sănătății romilor este analizat în acest studiu din care reiese că etnia romilor se confruntă cu probleme de sănătate grave. Romii au cea mai scăzută durată a vieții, cel mai mare procent de mortalitate infantilă (3,1%). Organizarea familială la romi are o puternică specificitate. Caracteristic este tipul extins de familie, în care conviețuiesc mai multe generații. Numărul mediu de persoane dintr-o încăpere este 6,6, adică mai mult decât dublu față de dimensiunea medie a familiei pe întreaga țară (3,1). Romii se căsătoresc extrem de devreme, mai ales fetele (vârsta medie a soției la prima căsătorie este de 17 ani, față de 22,5 ani, cât este în cazul populației majoritare, dar și al băieților). Numărul de copii din familiile de romi este cel puțin dublu, în raport cu familiile populației majoritare.3
În anul 2001, în raportul „La periferia societății − Romii și serviciile publice în România”, autoarea4 menționa faptul că speranța de viață a romilor este semnificativ mai mică decât cea a populației majoritare, iar adulții și copiii romi au serioase probleme de sănătate. În acest sens, autoarea recomandă colectarea, procesarea și distribuirea unor informații corecte în legătură cu nevoile comunităților cu romi în domeniul asistenței medico-sanitare, precum și analizarea și monitorizarea permanentă a accesului romilor la serviciile de asistență medico-sanitară. În același timp, recomanda factorilor de decizie ca problematica sănătății romilor să fie privită din perspectiva abordării integrate, prin căutarea de soluții pentru problemele locative, de asigurare a serviciilor multiple, de educație, de acces pe piața muncii și de protecție socială ( Zoon, 2001, 143).
Cinci ani mai târziu, un studiu realizat de Organizația Doctors of the World USA în România5 releva faptul că romii se confruntă cu sărăcia extremă și cu complexul problematic ce derivă din aceasta. Conform raportului citat, mortalitatea și incidența bolilor în rândul romilor sunt sensibil mai ridicate decât în rândul restului populației. Astfel, speranța de viață în rândul romilor este cu 10 ani mai redusă decât pentru restul populației, iar incidența cazurilor de TBC, HIV/SIDA și hepatită virală este disproporționat de mare în rândul romilor din Europa Centrală și de Est, stare cauzată, întreținută și agravată de sărăcie, discriminare și intoleranță culturală. Rata sărăciei în cazul populației de romi este estimată ca fiind cu mult sub media națională6, rata mortalității fiind barometrul firesc al condițiilor de viață precare. O mare parte a populației de romi nu deține cărți de identitate7, aceasta cauzând dificultăți atât în eventualitatea unor angajări, cât și în accesul la asistență socială, servicii educaționale și medicale.
Sărăcia și excluderea socială afectează indicatorii de sănătate a romilor, care sunt semnificativ mai slabi decât cei ai populației majoritare. Condițiile de viață proaste ale romilor în România duc frecvent la carențe de vitamine, malnutriție, anemie, distonie și rahitism. Aceste condiții ..
Pentru articolul integral vă invităm să citiți ediția tipărită din luna octombrie a revistei Politici de Sănătate!
