Având în vedere provocările cu care se confruntă sistemele de sănătate astăzi, inovația pare a fi singura modalitate de a răspunde nevoilor de sănătate și de a consolida bunăstarea generală a societăților noastre. Cu toate acestea, deși inovațiile în medicină și în furnizarea serviciilor de sănătate au revoluționat asistența medicală, ele au pus și o presiune tot mai mare asupra bugetelor pentru sănătate.

Mai mult, o serie de tehnologii noi care promiteau să îmbunătățească rezultatele în materie de sănătate s-au dovedit a fi dăunătoare sau ineficiente și risipitoare. Adesea, stimulentele oferite de sistemele de sănătate par să se concentreze doar pe anumite tipuri de inovație, cum ar fi dezvoltarea de noi medicamente sau posibilele utilizări ale inteligenței artificiale (‎IA)‎, în timp ce potențialul pentru noi abordări, centrate pe pacient, în modul în care oferim servicii rămâne neexploatat. Prin urmare, este esențial să ne gândim la ce ne referim atunci când vorbim despre inovație în sănătate, astfel încât să ne putem concentra eforturile în domeniile care ne vor ajuta cel mai mult.

Studiul From ideas to reality An introduction to generating and implementing innovation in health systems, elaborat de European Observatory on Health Systems and Policies, își propune să ofere o prezentare concisă a modului în care poate fi înțeleasă inovația și implementarea acesteia, ce trebuie să facem pentru a obține inovațiile necesare pentru a răspunde nevoilor populațiilor noastre, cum putem utiliza la maximum inovațiile pe care le avem și cum ne putem transforma sistemele de sănătate pentru a ne asigura că suntem echipați să continuăm să învățăm de la zero și să inovăm pentru a face față noilor provocări. Având în vedere amploarea acestor subiecte, studiul este în mod necesar selectiv și reflectă adesea atenția acordată diferitelor tipuri de inovație.

 Perspective

Europa se află într-un punct de cotitură când vine vorba despre inovarea în sănătate. Deși Uniunea Europeană este, în ansamblu, una dintre cele mai importante surse de descoperiri și invenții în acest domeniu, iar multe dintre inovațiile globale își găsesc aplicabilitatea tot aici, paradoxul este că beneficiile economice și comerciale ale acestor inovații nu sunt întotdeauna valorificate la nivel european. O tensiune esențială se naște din structura însăși a sistemelor europene de sănătate, unde finanțarea publică este predominantă. În timp ce acest model oferă stabilitate și echitate, el vine la pachet cu provocări specifice în privința stimulării rapide a inovației și a adoptării rapide a noilor tehnologii. Mai mult, piețele mai mari și mai dinamice – cum este cazul Statelor Unite – continuă să atragă atât investiții, cât și inovatori europeni, datorită ecosistemelor solide construite în jurul mediului academic și al industriei.

Trebuie înțeles, de asemenea, că inovarea în sănătate are un caracter profund transnațional. Descoperirile pot avea loc într-o țară, dezvoltarea tehnologică în alta, iar comercializarea – cu tot ce implică ea – în cu totul altă parte. Acest lucru complică capacitatea decidenților europeni de a controla întregul lanț valoric al inovării. Cu toate acestea, Europa are un rol important de jucat în modelarea acestui ecosistem, atât la nivelul UE, cât și în cadrul fiecărui stat membru. Politicile europene recunosc deja importanța inovației farmaceutice, însă este nevoie de o viziune mult mai largă. Inovarea nu înseamnă doar noi medicamente, ci și noi moduri de a livra servicii medicale, noi procese digitale, tehnologii emergente, modele de îngrijire și, mai ales, o implementare eficientă a acestor soluții. Iar implementarea – adesea trecută cu vederea – este componenta prin care inovațiile devin realitate pentru pacienți și profesioniști.

Un obiectiv strategic pentru Europa ar trebui să fie construirea unor sisteme de sănătate care învață constant – learning health systems – în care fiecare inovație generează date, iar aceste date alimentează noi procese de învățare și îmbunătățire. Este un cerc virtuos, dar care necesită investiții în infrastructura digitală, sisteme informatice interoperabile și reguli clare privind guvernanța datelor. În prezent, acestea nu sunt standard în majoritatea statelor europene.

Inițiative precum Spațiul european al datelor din domeniul sănătății (European Health Data Space) sunt pași concreți în această direcție. Prin astfel de inițiative, Europa poate construi sisteme de sănătate reziliente, adaptabile și capabile să înfrunte provocări complexe, învățând din fiecare criză și evoluând în timp real. Miza este mare: un ecosistem de inovare care să nu mai „exporte” valoare, ci să o rețină, să o multiplice și să o transforme în beneficii directe pentru cetățenii europeni.

Bogdan G.