Politici de Sanatate

Imunologia română în pandemia COVID-19

13 octombrie
09:09 2020
Imunologia română în pandemia COVID-19

Imunologie clinică și fundamentală, imunologia transplantului, vaccinuri, pandemia COVID-19, tratamente de ultimă oră pentru boli rare în studii și cercetări realizate de specialiștii români – sunt doar câteva dintre temele  abordate în cadrul celei de a 4-a Conferințe a Asociației Române de Imuno – Dermatologie și a 49-a Conferință a Societății de Imunologie din România, eveniment on-line care a  avut loc în perioada 30.09- 03.10 2020. Manifestarea a fost un veritabil tur de forță științific cu peste 100 de lucrări susținute de lectori din țară și străinătate (SUA, Grecia, Italia) în fața a peste 250 participanți on line,  în sesiuni de conferințe plenare, comunicări, simpozioane, prezentări de postere, 3 workshop-uri specifice (dermato-oncologie, dermato-patologie și reumatologie).

„Conferința comună din acest a avut mai multe elemente de noutate. Ea s-a desfășurat în segment off-line și, pentru prima dată, și în ediție on-line. Anul acesta, mai mulți lectori din străinătate au acceptat invitația noastră la Congres și, tot în premieră, îi avem în Comitetul științific al Congresului pe prof. Aristidis Tsatsakis și pe prof. Dragana Nikitovic, ambii de la Universitatea din Creta, personalități care au participat activ la organizarea științifică a acestei reuniuni. Un alt element de noutate a fost sesiunea, desfășurată off-line, dedicată transplantului, organizată de prof. dr. Ileana Constantinescu la Institutul Clinic Fundeni, organizare care a respectat toate regulile impuse de pandemia actuală. Noutatea absolută a acestui an a fost sesiunea dedicată COVID-19, în care s-a prezentat experiența câtorva țări, cum ar fi Italia, Grecia, România, SUA. Am avut un feedback foarte bun când am anunțat sesiunea și astfel, ea s-a  desfășurat în două sub-sesiuni paralele”, a declarat prof. univ dr. Monica Neagu, președinte Societatea de Imunologie din România (SIR). „Ne aflăm într-o epocă în care cercetarea științifică în descifrarea substratului imun al proceselor patologice din dermatologie, alergologie, oncologie, etc, capătă amploare. Ediția din 2020 a adus ca element de noutate, bineînțeles, derularea on-line. Este noua normalitate cu care trebuie să ne obișnuim. Și tot această nouă normalitate a adus al doilea element de noutate, anume sesiunea specială consacrată pandemiei COVID-19, care s-a desfășurat sub titlul COVID-19: Urgență majoră de sănătate publică”, a completat și conf. univ. dr. Daniel Boda, președinte Asociația Română de Imuno – Dermatologie (ARID).

Terapia cu celule stem în afecțiunile neurologice

Scleroza multipă (SM) afectează 2.500.000 de persoane din întreaga lume și este caracterizată clinic printr-un curs recidivant – remis, de obicei urmat de o fază progresivă. De asemenea, se caracterizează, din punct de vedere patologic, prin inflamație, demielinizare și neurodegenerare (pierderea axonală și afectarea neuronală). Dr.Oana Obrișca, de la Clinica de Neurologie a  Institutului Clinic Fundeni, București, a explicat de ce terapia cu celule stem este o opțiune cu șanse de success pentru această afecțiune: „Numeroase studii preclinice cu privire la modele experimentale de boli neurologice și studii clinice au relevat caracteristicile și mecanismele de acțiune pentru diferite tipuri de populații de celule stem în modulația imunitară, neuroprotecția indusă și neurogeneză, arătând, astfel, capacitățile acestor celule în regenerarea neuro și neuroplasticitate”.

SARS-CoV-2 – experiența Institutului Clinic Fundeni

„Am început testarea diagnosticului SARS-CoV-2 în aprilie 2020 pentru a preveni răspândirea virusului în mediile noastre clinice. Metoda aleasă a fost RT PCR, Anatolia Geneworks și SeegGene. Pentru rata de imunizare împotriva COVID-19 am folosit un test calitativ de chemiluminiscență de la laboratoarele Abbott (Architect Plus). Astfel, din 21.649 de persoane testate – atât pacienți, cât și personal de asistență medicală, am identificat 320 de cazuri pozitive, ceea ce înseamnă 1, 48%. Rata de imunizare a fost de 9,5%. Rezultatele noastre sunt similare cu cifrele naționale referitoare la pandemia COVID-19 în România”, a subliniat dr. Ion Mărunțelu, Centrul de Imunogenetică și Virusologie, Institutul Clinic Fundeni.

Terapii  în imuno-dermato-oncologie

Terapia fotodinamică (PDT) cu un nou agent fotosensibilizant pe bază de 5-ALA în nanoparticule (Photoxal®) este o nouă procedură non-invazivă pentru creșterea gradului de satisfacție al pacienților cu CBCs, BB, keratoza actinică și acnee. Terapia fotodinamică (PDT) este o metodă terapeutică utilizată cu succes la nivel global pentru tratamentul mai multor afecțiuni dermato-oncologice. Numeroase ghiduri terapeutice actuale recomandă PDT ca tratament de primă linie, fiind o alternativă eficientă și sigură la crioterapie sau chirurgie, cu eficiență similară, rată de recidivă mică și rezultate cosmetice mai bune. În prezent, ca urmare a numeroaselor studii publicate în ultimii ani, a crescut și mai mult popularitatea acestei proceduri, PDT fiind utilizată cu succes și în tratamentul altor afecțiuni non-neoplazice precum acnee, veruci vulgare sau fotoîmbătrânire cutanată. „În timpul terapiei fotodinamice, deteriorarea țesutului este restrânsă numai la celulele sensibilizate, fără afectare a țesutului sănătos, fapt ce determină o complianță mai mare a pacienților la tratament și un rezultat cosmetic excelent”, a explicat dr. Dan Marius Stoica, Arad

Managementul optim al bolii venoase cronice

În prezent, boala venoasă cronică (BVC) este una dintre cele mai frecvente afecțiuni, cu o prevalență ridicată (afectează 7 din 10 persoane, conform studiului Vein DIRECTION, desfășurat în România în 2015). Pacienții ignoră adesea manifestările BVC, chiar dacă este o boală inflamatorie progresivă, cu o afectare semnificativă a calității vieții. „Adresarea pacienților la medic pentru semnele sau simptomele BVC din propria inițiativă este foarte scăzută, doar 1 din 4 pacienți este diagnosticat și tratat optim pentru îmbunătățirea simptomelor și a semnelor clinice sau pentru prevenirea progresiei bolii”, a declarat conf. dr. Daniel Boda, UMF „Carol Davila”, București. Potrivit specialistului, un management optim al BVC necesită un diagnostic al disfuncției circulației venoase în stadiile incipiente prin anamneză, examene clinice și paraclinice, Doppler Echo- cu rol important în diagnostic. Monitorizarea riguroasă a pacienților nou diagnosticați sau a pacienților aflați deja sub tratament este foarte importantă.

Imunitatea  în cancerul de piele

Vorbind despre rolul imunității în carcinogeneza cutanată non-melanom, prof. dr. Monica Neagu a atras atenția că în cazurile de cancer de piele non-melanom, fundalul imunității în carcinogeneză se află încă la începutul descifrării. Carcinomul cu celule scuamoase invazive (CSCC) este un cancer comun în populația caucaziană și reprezintă aproximativ 20% din toate cazurile de cancer de piele. Etiopatogeneza CSCC este aparent multi-factorială. Astfel, factorii de mediu, precum expunerea la radiații ultraviolete, îmbătrânirea, sexul masculin, fumatul, împreună cu o serie de factori genetici contribuie la apariția CSCC. Condiții care induc imunosupresia, cum ar fi infecția cu HIV, transplantul sau leucemia limfocitară cronică (CLL), promovează CSCC. La pacienții imunosupresați, recidivele regionale au o incidență crescută, riscul de metastaze în CSCC se dublează și, în consecință, rezultatul clinic al pacientului este nefavorabil.

Medicina de precizie și terapiile țintite

Prof. dr. Cristiana Tănase, de la Institutul Național „Victor Babeș”, a atras atenția privind dezvoltarea agenților terapeutici care vizează mecanismele moleculare ce determină inovația în strategiile de studiu clinic. Bolnavul poate oferi informații despre mecanismele patogeniei, precum și ținte specifice pentru dezvoltarea medicamentelor. Monitorizarea sănătății, medicina preventivă și tratamentul personalizat pot fi vizate prin această abordare, ajutând  clinicienii să aibă o imagine cuprinzătoare asupra bolilor. Una dintre principalele provocări este reprezentată de informațile eterogene, care trebuie integrate în modele predictive personalizate.

 Vaccinarea – de la SARS-CoV-2 la hepatite

Majoritatea strategiilor de vaccinare împotriva infecției cu SARS-CoV-2 în curs de dezvoltare se bazează pe platforme prealabile. Vaccinul  propus de OncoGen folosește peptide sintetice lungi (SLPs), o strategie derivată din tratamentul cancerului. „Deoarece dovezile dezvoltate arată că infecția cu SARS-CoV-2 declanșează în principal imunitatea celulară robustă și doar secundar un răspuns imun umoral, poate că este timpul pentru o schimbare de paradigmă în strategia antivirală a vaccinului, care să ducă, în cele din urmă, la o prevenire mai eficientă a apariției COVID-19” a explicat prof. dr. Virgil Păunescu, directorul Institutului OncoGen și vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale a României.

Infecția cu virusul hepatitei C (VHC) este una dintre cele mai importante amenințări la nivel mondial pentru sănătate, iar România are una dintre cele mai mari prevalențe în comparație cu alte țări europene. Potrivit dr. Larisa  Denisa Ursu, Institutul Clinic Fundeni, „istoria naturală a virusului hepatitei C este influențată de o mare varietate de factori gazdă, virali și de mediu. Genele KIR și liganzii lor HLA pot contribui la dezvoltarea leziunilor hepatice în VHC cronic.”

Peste 250 de milioane de persoane din întreaga lume sunt infectate în prezent cu virusul hepatitei B (VHB) și aproximativ 800.000 de persoane mor anual din cauza complicațiilor hepatice. Deși există tratamente, vaccinarea preventivă rămâne cea mai adecvată metodă de control al infecției cu VHB. „Chiar dacă este eficient, vaccinul  HBV actual, bazat pe proteina de înveliș viral mic, are costuri ridicate de producție și s-a dovedit că nu provoacă titruri de anticorpi de protecție la 10% din populația vaccinată”, a declarat dr. Ana-Maria Pantazica, Institutul de Biochimie al Academiei Române.

Noutăți la zi în tratarea dermatitei atopice

Dermatita Atopică (DA) este o boală gravă care afectează atât copiii, cât și adulții. De asemenea, DA este o boală inflamatorie cronică sistemică și nu doar o boală intermitentă de piele, așa cum era considerată în trecut. Pielea fără leziuni (cu aspect normal) nu este însă un tegument indemn, din cauza inflamației subiacente persistente. „Dupilumab (un anticorp monoclonal IgG4 uman) este prima moleculă, primul tratament biologic care vizează mecanismul inflamației de tip 2 în dermatita atopică și asigură un control continuu și sigur pe termen lung, acționând asupra celor două cytokine responsabile de inflamația subiacentă. Mecanismul său unic de acțiune, inhibă semnalizarea proteinelor interleukina-4 (IL-4) și interleukina-13 (IL-13), factori-cheie ai inflamației de tip 2 și implicați în afecțiunile inflamatorii de tip 2 la om (răspuns alergic sistemic), cum sunt dermatita atopică, astmul bronșic sau rinosinuzita cronică însoțită de polipoză nazală”,  a explicat conf. univ. dr. Daniel Boda.

Dr. Gabriela Turcu  a prezentat rolul microbiomului cutanat în gestionarea pielei uscate cu tendință atopică: „Încă din 2007 cercetările asupra microbiomului cutanat realizate de  L’Oréal R&D în parteneriat cu institutele științifice de referință au demonstrat importanța acestuia în diverse patologii cum ar fi atopie, psoriazis, eczema, etc și de asemenea, rolul esențial în funcția de barieră a pielii. Cercetările Laboratoarelor La Roche-Posay au demonstrat că bacteriile secretă o multitudine de enzime, precum proteaze care pot avea un impact asupra descuamării pielii și lipaze care pot afecta lipidele, („cimentul”) din stratul cornos. În esență, pH-ul și gradul de hidratare influențează microbiomul și, astfel, bariera cutanată poate fi afectată. Microbiomul cutanat favorizează inhibarea dezvoltării și colonizării cu agenți patogeni prin modularea răspunsului său imun înnăscut și adaptativ. Identificarea factorilor care duc la dezechilibrul microbiomului cutanat este esențială pentru a realiza un management optim al patologiilor cutanate cauzate de dezechilibrul acestuia.”

Cancerul cutanat cu celule scuamoase (CCCS) este a doua formă de cancer cutanat ca frecvență în SUA. Anual sunt raportate aproximativ 700.000 de cazuri în această țară, cazuri responsabile de producerea a 7.000 de decese pe an. Cele mai frecvente cauze de CCCS sunt expunerea îndelungată la radiațiile ultraviolete (UV) din lumina solară și folosirea prelungită a aparatelor de bronzare. Pe lângă acestea poate fi cauzat și de leziuni ale pielii cum ar fi cicatrici, leziuni cronice, arsuri, infecții cronice, ulcere, inflamații, și expunere la raze X. Potrivit prof. univ. dr. Rodica Cosgarea „pînă la apariția Libtayo (cemiplimab) nu exista nici o terapie sistemică aprobată pentru tratamentul cancerului cutanat cu celule scuamoase (CCCS) avansat. Libtayo (cemiplimab) este un anticorp monoclonal complet uman indicat în CCCS avansat sau metastatic la pacienți care nu au indicație de intervenție chirurgicală curativă sau radioterapie.”

Dermatitele cutanate reprezintă afecțiuni inflamatorii cronice care se dezvoltă ca urmare a unor anomalii ale răspunsului imun la antigen, în particular ale imunității înnăscute, mediată de macrofagesi implică o serie de afecțiuni cu tipare comune: dermatita seboreică, atopică, iritativă, de contact, etc. Dintre acestea, pacienții cu eczemă atopică și dermatita seboreică reprezintă principala provocare a medicului dermatolog, existând numeroase episoade acute și multiple recidive după orice tratament, care afectează semnificativ calitatea vieții pacienților. Dr. Adriana Diaconeasa: „Crema GSEBA® este unicul preparat medical pe bază de GSH-C4, în concentrație de 0.4%, care a fost autorizat pentru tratamentul dermatitelor de etiologie diferită (seboreică, atopică, iritativă) în fază acută și în perioada de remisie, pentru a preveni recidivele și/sau prelungi intervalul între două pusee inflamatorii.”

Conf. univ. dr. Olivia Timnea a vorbit despre o problemă cu care se confruntă mulți oameni – căderea părului. Prevenirea acesteia se poate face cu ajutorul unui produs care a revoluționat îngrijirea părului: Alpecin! Pentru prima dată, oamenii ar putea avea grijă de părul lor și să lupte în același timp cu mătreața și căderea părului (numele de marcă, Alpecin, este derivat din „Alopecia”, termenul latin pentru „căderea părului”). Institutul de cercetare Dr. Wolff lucrează îndeaproape cu parteneri științifici renumiți, formând o rețea de cercetare cu clinici universitare din Jena, Hamburg-Eppendorf, Berlin (Charité), Lübeck și Roma. Rezultatele acestei colaborări au fost reunite în studii științifice, pe care institutul de cercetare Dr. Wolff le-a realizat împreună cu clinicile universitare. Aceste studii confirmă eficacitatea complexului de cofeină Alpecin pentru alopecia androgenetică la bărbați. Investigațiile explică pătrunderea cofeinei și evidențiază efectele acesteia asupra rădăcinilor părului.

 COVID-19:  în căutarea vaccinului miraculos și rolul dietei în această boală

Prof. dr. Donato Zipetto, Facultatea de Medicină, Universitatea din Verona, Italia, a prezentat experiența cercetătorilor italieni în studierea noului coronoavirus. „Răspunsurile serologice, atât la virusul SARS-CoV-1, cât și la virusul SARS-CoV-2, au unele caracteristici unice care sugerează amorsarea reactivă încrucișată de către alte coronavirusuri umane (hCoV). Cinetica timpurie și amploarea acestor răspunsuri sunt, în unele cazuri, asociate cu rezultate clinice mai slabe în SARS și COVID-19. Răspunsurile anticorpilor hCoVs cu reacție încrucișată au fost detectate atât la pacienții cu SARS, cât și la cei cu COVID-19. Există, de asemenea, dovezi că imunitatea pre-existentă a celulelor T la coronavirusurile răcite comune poate determina răspunsul la SARS-CoV-2”.

Prof. dr. Diana Margină,  Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila”, a subliniat rolul nutriției și dietei în cazul infecției cu noul coronavirus: „Cercetările nutriționale arată că există unele tipuri de diete capabile să atenuez o inflamație (diete cu restricție de carbohidrați / alimente cu indice glicemic scăzut, diete bogate în fibre, dietă mediteraneană / dietă nordică etc.). COVID-19 este asociat cu un răspuns inflamator sever al corpului; conform evaluării clinice, pacienții cu o afecțiune  anterioară  (obezitatea, diabetul de tip II) prezintă un risc crescut de răspuns patologic sever la expunerea la SARS-Cov2. Deci, este extrem de important să evaluezi capacitatea anumitor diete componente pentru a îmbunătăți răspunsul imun și pentru a reduce riscul de severitate patologie asociată cu COVID 19.”

Rezultatele referitoare la perturbările imune asociate cu SARS-CoV-2 obținute în laboratorul din cadrul Diviziei Pulmonare, de Alergie și Îngrijire Critică al Departamentului de Medicină al Universității din Pittsburgh, SUA,  au fost prezentate de prof. univ. dr. Iulia Popescu. „Încă din 15 aprilie 2020 a fost aprobat de FDA și s-a început tratamentul folosind transfuzia de plasmă convalescentă pentru pacienții spitalizați cu boala severă cu COVID-19. Conceptul utilizării de plasmă convalescent se bazează pe idea imunității pasive. Mai precis, indivizii infectați care nu au imunitate specifică acestei boli pot beneficia și își pot dobândi această imunitate de la o sursă cum ar fi plasmă din sânge, prin infuzarea plasmei ce conține anticorpi specifici ce pot neutraliza proteinele virale neutralizate, prin transfuzie la pacienți cu boala severă, spitalizați. Astfel, prin acești anticorpi specifici virusului, sunt ajutați să își dobândească și să-și mențină un sistem imun puternic specific, care îi ajută să lupte cu boala.”

 

BG

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: