Politici de Sanatate

Importanța donării benevole de sânge în România

29 aprilie
10:40 2014
Importanța donării benevole de sânge în România

Dr. Doina Goșa, directorul Centrului de Transfuzii București

 

În România donarea de sânge este voluntară și neremunerată, având în vedere faptul că donatorul nu este constrâns să doneze sânge și nu primește bani pentru gestul său, de altfel profund uman. Însă dacă suntem onești cu noi înșine, trebuie să recunoaștem că cele șapte tichete de masă, reducerea pe o lună a abonamentelor pe mijloacele de transport, plus ziua liberă acordată pot să constituie adevărate tentații pentru populația săracă. Iar sângele nu este o marfă și nu trebuie privit ca o marfă! Sângele este un produs biologic viu, care trăiește și moare, cu durată limitată de viață atât în organismul uman, cât și în afara lui, vital de cele mai multe ori pentru bolnavi. Iar viața nu are preț! De aceea ea trebuie dăruită, din suflet și cu sinceritate. Fără alte implicații financiare, tichete de masă, abonamente și alte facilități. Donarea de sânge trebuie sa fie sigură deoarece sângele donat poate deveni periculos pentru pacienți, dacă este contaminat cu diferite bacterii sau virusuri.

 Sigur, se fac analizele sângelui donat și încă riguros; există teste care se fac predonare pentru a stabili calitatea din punct de vedere hematologic și teste postdonare care se fac pentru identificarea bolilor cu transmitere prin sânge și a obține un sânge securizat pentru bolnavi.

Însă aceste teste nu sunt suficiente deoarece nu pot identifica germenii în perioada de incubație a acestor boli și această nesiguranță există în toate țările lumii, mai mult sau mai puțin în funcție de standardul economic al țării respective. Spun mai mult sau mai puțin deoarece țările cu un PIB puternic investesc în echipamente de testare performante care reduc substanțial perioada de incubație a bolilor cu transmitere prin sânge și cresc siguranța sângelui.

În plus, identificarea și a unor virusuri noi, cum ar fi virusul West Nile, ne creează probleme de colectare cel puțin trei luni pe an în perioada de alertă în mai multe zone geografice din România, inclusiv în București.

Identificarea și a unor virusuri noi, cum ar fi virusul West Nile, ne creează probleme de colectare cel puțin trei luni pe an în perioada de alertă în mai multe zone geografice din România, inclusiv în București.

Și la noi, Ministerul Sănătății cheltuiește sume importante cu rețeaua de transfuzie, având în vedere faptul că sângele securizat este un produs costisitor. Reactivi, echipamente de testare, stocare, cheltuieli de personal, plus facilitățile donatorilor. Și este distribuit în spitale în mod gratuit!

Echipamente de testare (NAT) care ar putea reduce simțitor riscurile de contaminare, așa cum există în țările cu un PIB puternic, nu avem și singurul mijloc de apărare împotriva riscurilor generate de perioada de incubație a bolilor este iscusința medicilor din centrele de donare și chestionarul de autoexcludere.

Acest chestionar este oglinda trecutului medical al donatorului, arată starea sa de sănătate prezentă, obiceiurile sexuale, tratamente recente, tatuaje etc. Adică tot ceea ce poate să însemne un potențial risc pentru sângele donat. Și, de aceea, este necesar ca acesta să fie completat cu acuratețe și sinceritate de către donator. Există însă temerea că, dacă donatorul este motivat de avantajele materiale oferite, o tentație reală pentru populația săracă, el va fi tentat să ascundă informații  importante despre sănătatea sa. Și, astfel, să scadă siguranța sângelui donat.

De aceea este importantă donarea de sânge benevolă în România.

În ultimii ani, Ministerul Sănătății a achiziționat cinci centre mobile de donare, dotate cu echipamente moderne pentru a promova donarea benevolă de sânge în România. Impactul a fost extrem de scăzut în țară și scăzut în București, deși s-au desfășurat mai multe proiecte de promovare, inclusiv în media.

În trei ani, în București au donat benevol în jur de cinci mii de persoane, insuficient pentru ca Institutul Național de Transfuzie Sangvină să inițieze o propunere legislativă de schimbare a statutului donatorului de sânge. În țară, impactul a fost și mai mic.

Sigur, am încercat sa identificăm cauzele lipsei de reacție la nevoile comunității a majorității tinerilor care, altminteri, donează în număr mare, dar nu benevol.

Răspunsul a fost inconstant și inconsecvent în a dona benevol sânge. Și, de aceea, am tras concluzia că lupta este lungă și grea, deoarece ne luptăm cu o mentalitate, iar schimbarea mentalității cere timp și efort.

Dar este o luptă absolut necesară, iar în următorii ani donarea benevolă de sânge va trebui implementată. Suntem un popor generos, dar trebuie să ne debarasăm de concepția că „dacă se dă ceva gratis, trebuie să primim neapărat și noi’’ sau „dacă oferim ceva, trebuie musai să fim răsplătiți”.

Segmentul de populație care trebuie accesat în promovarea donării de sânge benevolă este segmentul tânăr, cu siguranță altruist și, de asemenea, segmentul de populație bine plătit din companii. Asta, cel puțin în prima etapă. Apoi, informația trebuie să ajungă la toată populația care o dată în viață poate să dăruiască și ea câte o pungă de sânge fără să aștepte recompensa.

În definitiv, fiecare dintre noi poate avea nevoie de sânge la un moment dat și nu trebuie să-și imagineze cineva că sângele este acolo, în frigider, pentru el și îl așteaptă, dar donat de alții!

Campaniile noastre de promovare a donării benevole trebuie să fie sistematice și să implice media, altfel impactul este scăzut și informațiile nu-și ating scopul. De asemenea, este nevoie de finanțare pentru materiale publicitare și de voluntari pentru a le distribui populației. Voluntariatul este o altă problemă a societății noastre. Din vara trecută, încercăm să fidelizăm voluntari din rândurile studenților mediciniști. Nu am reușit să-i atragem decât pe perioada verii, în practică.

 Se fac eforturi uriașe pentru a menține echilibrul sângelui în spitale.

În București există un singur centru de transfuzie și 60 de spitale care trebuie să primească sânge. Din fericire, există o colaborare foarte bună între centre, între centre-surori aș îndrăzni să spun, având în vedere promptitudinea centrelor din jurul Bucureștiului, și nu numai, de a sări în ajutor în caz de nevoie.

Donarea benevolă de sânge ar rezolva problema din punctul de vedere al creșterii calității sângelui, dar dacă nu reușim să convingem oamenii de importanța acestui tip de donare, cantitatea sângelui recoltat rămâne în continuare apanajul penultimului loc în Europa, iar noi, cu gustul amar că nu am reușit sa scăpăm de o mentalitate retrogradă!

A dona benevol înseamnă a dărui pur și simplu o pungă de sânge curat și în mod onest, fără a aștepta ceva în schimb!

Iar sângele dăruit astfel este un sânge mai sigur!

Pentru a implementa donarea benevolă de sânge în România trebuie în primul rând să ne luptăm cu mentalitatea românilor care cred că pentru donare trebuie să beneficiezi de niște  „drepturi’’ și, eventual, acestea să fie și consistente. Și asta nu pentru că românii nu ar fi generoși, ci pentru că ei pur și simplu așa au fost obișnuiți. Iar cei tineri, fiindcă este dreptul lor stipulat prin lege.

Așa este, dar legea este o lege de necesitate, fiindcă altfel nu am avea niciun sfert din sângele necesar pentru pacienții din spitale. În urma sondajelor efectuate de noi sau de ONG-uri în populația Bucureștiului, cel puțin în ultimii ani, rezultatul a fost dezarmant. O mare parte dintre donatori consideră foarte importante stimulentele materiale acordate. Ceea ce este și mai îngrijorător este faptul că, în ciuda acordării acestor stimulente, România ocupă un loc codaș în Europa în ceea ce privește numărul de donatori la mia de locuitori.

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: