Un nou raport al OMS/Europa investighează în mod specific rolul mediului, din perspectiva sănătății, concentrându-se pe bolile intermediate de animale (în care acestea sunt un "vehicul" pentru boli), extinzându-se pentru a include unele boli netransmisibile, cum ar fi cele cauzate de substanțele chimice care pot contamina alimentele de origine animală și rănile cauzate de contactele cu animalele, cum ar fi mușcăturile. ”One Health” este o abordare integratoare și interdisciplinară pentru conceperea și punerea în aplicare a acțiunilor și politicilor la interfața dintre sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului. Cu toate acestea, rolul mediului în această triadă a fost adesea trecut cu vederea. În mod tradițional, inițiativa "One Health” s-a concentrat pe bolile transmisibile, cum ar fi zoonozele și bolile cauzate de agenți patogeni rezistenți la antimicrobiene și de alimente nesigure. Noul raport - O perspectivă sanitară asupra rolului mediului în cadrul inițiativei "One Health", coordonat de Centrul european pentru mediu și sănătate al OMS, se bazează pe planurile de acțiune globale și regionale pe care OMS le-a elaborat împreună cu ceilalți parteneri ai inițiativei "One Health": Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (WOAH, fostă OIE), Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Raportul descrie rolul mediului în cadrul inițiativei "One Health" ca fiind triplu:

• Mediul înconjurător acționează ca un rezervor în care sunt acumulate și transportate substanțe nutritive și organisme vii. Aceasta include agenți de boală, cum ar fi speciile bacteriene și genele de rezistență antimicrobiană, împreună cu reziduuri organice și anorganice, substanțe chimice și metale.
• Mediul înconjurător este substratul pentru procesele chimice și ecologice care furnizează o multitudine de servicii ecosistemice pentru oameni, inclusiv cele esențiale pentru sănătatea umană. În contextul bolilor, procesele de mediu transformă substanțele chimice în forme biodisponibile (care pot fi absorbite de organism) și bioacumulative (care se acumulează în timp, de exemplu, prin alimente contaminate). Procesele evolutive pot crea noi agenți patogeni care pot infecta oamenii sau pot propaga microbi și gene rezistente la antimicrobiene.
• Mediul înconjurător este un mediator al sănătății, inducând efecte pozitive sau negative asupra sănătății animalelor și oamenilor.

Modificări ale mediului

Factorii antropogeni de stres asupra mediului, cum ar fi schimbarea utilizării terenurilor, declinul biodiversității, schimbările climatice și poluarea mediului, provoacă sau exacerbează bolile intermediate de animale.

• Schimbarea utilizării terenurilor provoacă fragmentarea ecosistemelor, ceea ce sporește contactul oamenilor cu zonele naturale și cu animalele sălbatice. Degradarea habitatului - cum ar fi prin agricultură, urbanizare și defrișare - determină proliferarea speciilor adaptate la oameni și care trăiesc în contact mai strâns cu aceștia. Creșterea stresului de mediu afectează imunitatea faunei sălbatice, provocând răspândirea agenților patogeni în mediu și infectarea altor indivizi și specii, inclusiv a oamenilor.
• Scăderea biodiversității este strâns legată de creșterea prevalenței și de un risc ridicat de boli zoonotice și compromite efectul de diluție care reduce adesea răspândirea agenților patogeni și ratele de infectare la om. La nivel mondial, schimbarea utilizării terenurilor, precum și vânătoarea și comerțul cu animale sălbatice sunt cauze majore ale pierderii biodiversității, care sunt, de asemenea, factori principali de transmitere a agenților patogeni zoonotici la om.
• Schimbările climatice și creșterea temperaturilor duc la răspândirea gazdelor zoonotice și a vectorilor, crescând populația umană expusă la bolile transmise prin vectori. Creșterea temperaturilor stimulează și mai mult rata de reproducere atât a agenților patogeni, cât și a vectorilor. Infecțiile de origine alimentară proliferează, de asemenea, odată cu creșterea temperaturilor.
• Poluarea se acumulează în mediul înconjurător și, mai departe, în țesuturile grase ale animalelor, ceea ce face ca alimentele să fie principala sursă de expunere a oamenilor la poluanți, provocând unele boli netransmisibile, cum ar fi cancerul. Acumularea de antibiotice în mediu pentru perioade îndelungate favorizează schimbul de gene și mutațiile în cadrul organismelor care creează noi agenți patogeni rezistenți. În cele din urmă, contactul animalelor sălbatice cu oamenii în zonele rurale și rezidențiale poate duce la răniri, atacuri și mușcături.

Raportul se încheie cu câteva sugestii orientate spre viitor. OMS - atât la nivel mondial, cât și în cadrul Regiunii Europene a OMS - are mai multe strategii și documente care abordează protecția ecosistemelor, acțiunile privind schimbările climatice și efectele periculoase ale substanțelor chimice.

În acest context, eforturile de refacere a habitatelor naturale, a biodiversității și a mediilor curate ar putea fi încorporate în aceste strategii ca fiind chestiuni urgente pentru a proteja sănătatea umană. Supravegherea agenților patogeni și a genelor de rezistență antimicrobiană în mediul înconjurător, utilizând metode de genomică de mediu, ar putea avea loc în paralel cu o supraveghere tot mai mare în cadrul vieții sălbatice. În cele din urmă, pentru a încuraja cooperarea transfrontalieră și interdisciplinară - ecologii, cercetătorii din domeniul mediului și biologii evolutivi ar trebui să obțină un rol mai important la masa "One Health".  De asemenea, sensibilizarea și consolidarea capacităților în cadrul sectoarelor industriale, agricole, de planificare urbană, de siguranță alimentară și de inginerie ar putea promova practici care să protejeze mai bine sănătatea mediului, a animalelor și a oamenilor.

Bogdan Guță

sursa: www.who.int/europe/news/item/01-07-2022-new-report-highlights-the-impact-of-changes-in-environment-on-one-health