„România are cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa! 4 români mor în fiecare oră din cauza AVC”, este semnalul de alarmă tras de președintele Societății de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România (SNRIR), prof. univ. dr. Gheorghe Iana. Societatea a atras atenția autorităților asupra situației de criză în care se află sistemul medical și pacienții care suferă un AVC și a prezentat soluțiile pentru a reduce numărul deceselor cauzate de aceste accidente.
În România, accidentul vascular – cerebral (AVC) reprezintă a doua cauză de mortalitate – 21,64% și dizabilitate – 11,34%, cu un cost anual pentru statul român de aproximativ 657 milioane euro. Cheltuielile directe și indirecte ajung să reprezinte aproximativ 0,4% din PIB. Din păcate, 89% din acestea sunt costuri indirecte și doar 11% sunt sume alocate cheltuielilor directe de tratament, conform raportului Health Economic. Participanții la evenimentul desfășurat la sala „Avram Iancu” din Senat au prezentat și soluțiile pentru reducerea numărului deceselor: circuitul pacientului cu AVC în accesul cât mai rapid la aplicarea unei terapii cu șanse reale de reușită, pregătirea și creșterea personalului specializat și existența unor centre de tratament al accidentului vascular- cerebral acut (centre de stroke) care să asigure permanența accesului la specialiști și să aibă disponibilă aparatura medicală necesară pentru intervențiile de acest tip, în funcție de complexitatea lor.
„Până în 2018, România nu a avut un registru național al persoanelor afectate de accidente vasculare cerebrale tratate endovascular, motiv pentru care statistica privind AVC, tipologiile intervențiilor medicale și evoluția pacientilor nu pot fi studiate”, a adăugat președintele SNRIR. Momentan, sistemul de sănătate din România dispune doar de 5 specialiști care pot interveni endovascular în cazuri de AVC după cele mai noi protocoale internaționale, iar pregătirea și acreditarea după curricula internațională a unui medic specialist durează cel puțin 6 luni. „Până în 2020, aproximativ 20 de specialiști vor fi pregătiți teoretic de către profesori de la universitățile din Hamburg și Budapesta și practic în Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Universitar Elias și Spitalul de Urgență din Târgu Mureș”,a completat Gheorghe Iana.
„Alocările CNAS trebuie făcute în funcție de nevoile reale imediate, bazate pe imaginea corectă a nevoilor de sănătate a românilor. Sunt foarte mulți bani cheltuiți pe o abordare antică. Vom tăia cheltuiele din zona publică unde nu se justifică și le vom direcționa spre sănătate”, a declarat ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici. Pentru situațiile în care sistemul medical nu poate să finanțeze prin alocare sau plata anticipată soluții medicale care și-au probat eficiența, ministrul de finanțe propunerea parteriate cu companii private. „Trebuie să implicăm și companiile private în rezolvarea acestor probleme. Este necesară crearea unui cadru legislativ care să permită investiția companiilor private în sistem, iar sistemul de sănătate să plătească doar dacă soluțiile propuse de aceștia au rezultatele promise”, a explicat Teodorovici.
Cei care suferă un accident vascular cerebral trebuie să ajungă în primele 6 ore într-o unitate spitalicească în care să poată fi tratați astfel încât să li se salveze viața și să rămână cu cât mai puține sechele. Supraviețuitorii unui AVC au o calitate a vieții scăzută, pentru că sechelele accidentului îi scot în majoritatea cazurilor din câmpul muncii și îi fac dependenți de un aparținător sau o persoană care să le asigure îngrijire permanentă. Incidența directă și indirectă a AVC ajunge la aproximativ 300.000 de bolnavi și aparținători. „AVC poate determina o gravă afectare a calității vieții pacienților, dar și costuri mari cu îngrijirea ulterioară a acestor pacienți”, potrivit prof. univ. dr. Gheorghe Iana.
Bogdan Guță
