Hipertensiunea arterială pulmonară (HTAP) este o boală rară, care poate avea un prognostic nefavorabil și evolua către deces. Această afecțiune rămâne un ucigaș misterios care, precum cancerul, se caracterizează prin mecanisme complexe care duc la apariția sa. „Diagnosticul precoce este, fără îndoială, crucial, deoarece permite intervenția în timp util, prevenind afectarea ireversibilă atât a vascularizației pulmonare, cât și a cordului drept și, astfel, îmbunătățind prognosticul, care este scopul final al gestionării HTAP”, subliniază dr. Jakub Stępniewski, Centrul pentru boli pulmonare, Colegiul Medical al Universității Jagiellonian, Departamentul de boli cardiace și vasculare, Spitalul Ioan Paul al II-lea, Cracovia, Polonia.
Care sunt cele mai recente progrese în diagnosticul și tratamentul hipertensiunii arteriale pulmonare (HTAP)?
Cele mai recente progrese în domeniul HTAP care, în opinia mea, trebuie subliniate includ:
- Revizuirea definiției hemodinamice a HTAP. Pragul de diagnosticare a HTAP a fost scăzut de la o presiune medie în artera pulmonară (mPAP) de ≥25 mmHg la >20 mmHg, măsurată prin cateterismului cardiac al inimii drepte și rezistența vasculară pulmonară (PVR) de la > 3 Unități Wood la > 2 WU. Este posibil ca această schimbare să faciliteze detectarea și intervenția mai devreme a HTAP și poate duce la îmbunătățirea înțelegerii noastre a evoluției naturale a HTAP.
- Introducerea unui tratament nou care vizează remodelarea vasculară ce stă la baza HTAP, în asociere cu terapiile tradiționale care au în vedere tonusul vascular. Acest tratament nou s-a dovedit a fi capabil de a scădea semnificativ mPAP și PVR și de a îmbunătăți toleranța la efort a pacienților.
Ce tehnologii/tratamente noi credeți că vor revoluționa tratamentul HTAP în următorii ani?
Farmacoterapia de ultimă generație. Dar, este foarte probabil ca într-un viitor apropiat să apară și alte inovații, cu scopul de a îmbunătăți diagnosticul precoce, cum ar fi diagnosticul bazat pe inteligență artificială sau monitorizarea de la distanță, terapii mai țintite și medicina de precizie pentru a modifica evoluția bolii. De asemenea, este nevoie de intervenție țintită care să vizeze supraîncărcarea cronică și afectarea morfofuncțională a ventriculului drept și a atriului drept.
Cât de importantă este diagnosticarea precoce în HTAP și ce metode moderne sunt disponibile pentru aceasta?
Diagnosticul precoce al HTAP este, fără îndoială, crucial, deoarece permite intervenția în timp util, prevenind afectarea ireversibilă atât a vascularizației pulmonare, cât și a cordului drept și, astfel, îmbunătățind prognosticul, care este scopul final al gestionării HTAP. ECG, ecocardiografia, biomarkerii, tomografia computerizată și cateterizarea cordului drept sunt instrumentele de bază necesare pentru a diagnostica cu acuratețe HTAP. Trebuie doar să fie disponibile pe scară largă.
Există diferențe semnificative între ghidurile europene și internaționale privind tratamentul HTAP?
Nu există diferențe majore între ghidurile europene sau internaționale din perspectiva mea. Ele împărtășesc o abordare similară pentru diagnosticul precoce, evaluarea cuprinzătoare a riscurilor și utilizarea terapiilor țintite. Pot exista unele diferențe regionale în ceea ce privește accesul la diagnostic și tratament, dar este rolul autorităților de a depăși orice bariere cu care se pot confrunta pacienții în obținerea unui management bazat pe dovezi.
Ce sfaturi ați da medicilor români care tratează pacienți cu HTAP?
Medicii români care tratează HTAP, precum și polonezi și alții, ar trebui, în opinia mea, să se concentreze pe depistarea precoce și trimiterea pacienților către centre specializate, un tratament agresiv și o monitorizare atentă și frecventă. Respectarea ghidurilor ESC/ERS, în același timp adaptarea la realitățile locale de asistență medicală asigură rezultate optime pentru pacient. Crearea de rețele cu experți în HTAP din România și Europa poate ajuta la abordarea provocărilor legate de disponibilitatea medicamentelor și de îngrijirea specializată.
Cum vedeți colaborarea dintre cardiologi și pneumologi în managementul HTAP?
HTAP se află la intersecția dintre cardiologie și pneumologie, necesitând o colaborare strânsă între ambele specialități pentru a optimiza diagnosticul, stratificarea riscului și tratamentul. O abordare multidisciplinară îmbunătățește semnificativ rezultatele pacienților, abordând atât aspectele cardiace, cât și cele pulmonare ale bolii.
Credeți că România are nevoie de centre mai specializate pentru pacienții cu HTAP?
Nu sunt suficient de familiarizat cu peisajul centrelor HTAP din România, dar tratarea pacienților cu HTAP necesită experiență la nivel înalt și, conform Ghidurilor ESC/ERS, ar trebui să se facă în centre cu experiență. Prin urmare, evaluarea nevoilor actuale ale pacienților și a resurselor disponibile în România ar trebui să fie efectuată intern. Ceea ce este nevoie cu siguranță în România și peste tot în alte părți, sunt inițiativele de conștientizare cu privire la HTAP în comunitățile generale, dar și în rândul tuturor furnizorilor de servicii medicale.
Ce rol joacă educația medicală continuă în îmbunătățirea tratamentului pacienților cu HTAP?
Educația medicală continuă joacă un rol esențial în îmbunătățirea managementului general al HTAP. Având în vedere complexitatea HTAP și progresele rapide în terapii și tehnici de diagnosticare, educația continuă este importantă pentru cardiologi, pneumologi și alți profesioniști din domeniul sănătății implicați în îngrijirea HTAP.
Bogdan Guță
