Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) atenționează autoritățile asupra încetinirii măsurilor necesare pentru eliminarea hepatitelor virale din țara noastră până în 2030, conform calendarului propus de OMS și agreat de România. În opinia APAH-RO, toți factorii decizionali ar trebui să se concentreze pe trei obiective în viitorul apropiat: finanțarea „Planului-cadru național pentru controlul hepatitelor virale în România”, lansat în 2019; eliminarea pauzelor în derularea programului anual cost-volum-rezultat destinat pacienților cu hepatita C; identificarea de soluții legislative pentru pacienții neasigurați care nu beneficiază de screening și tratament gratuit, majoritatea făcând parte din diferite categorii sociale vulnerabile. Acestea au fost dezbătute în cadrul mesei rotunde „Hepatitele virale post-pandemie – drumul spre eliminare, o provocare”, organizată de APAH-RO, în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate din Senat.

Referitor la problematica persoanelor defavorizate, acestea „beneficiază, cel puțin la noi în Institut, de aceleași drepturi ca orice persoană care nu ar fi defavorizată. Deci, cred că ține foarte mult de cadrul medical, de lumea medicală cum abordează acești pacienți în așa fel încât să li se asigure această terapie care vindecă infecția cu virusul hepatic C”, a declarat prof. dr. Adrian Streinu Cercel, președinte al Comisiei pentru Sănătate din Senat. De asemenea, „(...) eu sunt pentru studiile clinice, pentru că acestea aduc molecule noi de care ar beneficia și pacienții noștri. (...) Este un parcurs destul de anevoios pentru moleculele noi. Știm că pierdem ani buni până când o moleculă care a trecut printr-un studiu a fost validată de către EMA și, respectiv, FDA. Practic, ar trebui să scurtcircuităm puțin aceste lucruri, în așa fel încât accesul la terapiile noi să fie cât mai rapid. (...) Partea de screening este una foarte importantă și nu trebuie să uităm că pe teritoriul României avem, și nu puține, infecții cu virusul hepatic E. Sunt multe care nu sunt diagnosticate pentru că încă nu a intrat în uzanță testarea pentru acesta și, atunci, poate ar trebui să facem un efort de informare a colegilor din acest punct de vedere”, a atras atenția prof. dr. Adrian Streinu Cercel.

Începând cu luna februarie 2022, tratamentul pentru pacienții cu diverse forme de hepatită C și ciroză hepatică cu virus C este asigurat prin derularea unor contracte cost-volum-rezultat încheiate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Pe lângă tratamentele genotip specifice, pacienții au acces și la două molecule pangenotipice specifice introduse în Lista de medicamente compensate și gratuite cu data de 1 februarie 2022. Astfel, „pe parcursul a trei luni, în perioada februarie-aprilie 2022, un număr de 2.259 de pacienți au beneficiat de tratamente pentru hepatita C. Însă trebuie să ținem cont că procesul de combatere a hepatitei presupune o abordare integrată, în care, alături de diagnosticare, tratamente și monitorizare, prevenția joacă un rol foarte important”, a subliniat dr. Adela Cojan, președinte CNAS.

Chiar dacă aceste molecule pangenotipice sunt acum disponibile prin contractele cost-volum-rezultat, trebuie spus că numărul centrelor de tratament la nivel național a rămas la 16 județe. De asemenea, dacă în 2019 România era dată exemplu pozitiv privind gestionarea afecțiunilor hepatice, „astăzi au apărut studii conform cărora timpul estimat de eliminare a hepatitelor din țara noastră s-a prelungit până în 2050. Practic, cu 20 de ani mai mult! Enorm”, a declarat Marinela Debu, președinte APAH-RO, care și-a exprimat speranța „că toți factorii implicați – autorități, mediul privat, ONG – să se așeze la masă pentru a readuce România pe drumul cel bun al eliminării unei boli infecțioase precum hepatita”. (BG)