Politici de Sanatate

GRIP: paradigma utilizării necorespunzătoare a antibioticelor trebuie schimbată

20 iulie
11:45 2022
GRIP: paradigma  utilizării necorespunzătoare a antibioticelor trebuie schimbată

Până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an, fiind una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică la nivel mondial. Conform datelor Eurostat, România se află pe ultimele locuri ale clasamentului în ceea ce privește consultul medical înainte de utilizarea antibioticului.

Infecțiile rezistente la antibiotice au ucis peste 1,2 milioane de oameni în 2019 și au devenit una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. Specialiștii estimează că impactul negativ al rezistenței la antibiotice se adâncește odată cu pandemia de COVID-19 și cu folosirea necorespunzătoare, în multe cazuri, a antibioticelor pentru tratarea acestei infecții. Parteneriatul Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP) reunește experți din 11 țări care lucrează continuu, de aproximativ 10 ani, pentru a schimba paradigma utilizării necorespunzătoare a antibioticelor, prin promovarea conștientizării și pledând pentru alternative de ameliorare simptomatică în infecțiile căilor respiratorii superioare (ICRS), astfel transformând în mod pozitiv comportamentul consumatorilor. În perioada 23-24 mai 2022, GRIP și-a desfășurat întâlnirea anuală la București, reunind experți la nivel global și la nivel național. România a fost reprezentată la această întâlnire de șef de lucrări dr. Vlad Budu, președinte executiv al Societății Române de Rinologie, conf. dr. Gabriela Mușat, director al Societății Române de Rinologie, dr. Adriana Antohe și dr. Gabriela Comisel, reprezentanți ai Societății Naționale de Medicina Familiei, farm. Anca Crupariu, reprezentant al Colegiului Farmaciștilor, și de conf. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru.

Avertisment: 10 milioane de decese pe an

Experții la nivel mondial atrag atenția că, fără acțiuni constante de conștientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an . „Parteneriatul Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP) are o poziție unică pentru promovarea celor mai bune practici în managementul clinic al COVID-19 non-sever, autoîngrijire și administrarea de antimicrobiene în general”, a declarat prof. Sabiha Essack, președinte GRIP. Obiectivele întâlnirii au fost: a reflecta asupra progreselor recente ale rezistenței antimicrobiene (AMR) pentru a formula noi abordări GRIP, a împărtăși experiența locală și învățăturile despre inițiative de succes pentru combaterea AMR, a crea resurse noi pentru pacienți și medici, luând în considerare principiile alfabetizării în domeniul sănătății.

Infecțiile cu germeni multirezistenți – provocare pentru sistemul de sănătate

Conform Eurostat, România se află pe ultimele locuri în ceea ce privește consultul medical înainte de utilizarea antibioticului și pe ultimul loc în ceea ce privește cunoștințele generale ale populației despre utilizarea antibioticelor. Datele comparate despre consumul de antibiotice (2018) în România și Uniunea Europeană, publicate de Eurostat și evaluate în cadrul unui studiu al Societății Române de Rinologie și al Societății Naționale de Medicina Familiei, relevă că o treime dintre români folosesc în continuare antibiotice în mod necorespunzător, pentru simple răceli sau durere în gât. Infecțiile cu germeni multirezistenți reprezintă o provocare majoră pentru toate sistemele de sănătate și specific pentru sistemul și spitalele din România. Conf. dr. Gabriela Mușat, medic primar ORL, director în cadrul Societății Române de Rinologie, a atras atenția că afecțiunile respiratorii sunt în topul afecțiunilor pentru care se iau antibiotice inutil.  „Faringitele, cred, sunt pe primul loc. Este practic afecțiunea care generează inutil cele mai multe prescripții de antibiotice. La fel și otitele. Ar mai putea intra în discuție laringitele, dar mai puțin. Deci, este vorba de infecțiile tractului respirator superior. Gripa nu are nevoie de antibiotic. Categoric, virozele nu se tratează cu antibiotic! Nici COVID-ul nu se tratează cu antibiotic, deși aproape toată lumea dădea și un antibiotic pentru protecție, dar nu știu de ce”. Nu trebuie subestimate nici riscurile pentru sănătatea celor mici atunci când primesc antibiotic pentru răceli din partea părinților, de multe ori fără ca aceștia să consulte medicul. În acest sens, „sunt riscuri majore, toxice și alergice.  Primul este cazul în care se folosesc antibioticele date cu prescripție, dar pentru alt copil sau rămase de la un tratament anterior. Al doilea risc major este în stabilirea unui portaj, adică să ducem cu noi germenii care deja au o experiență, deja au jucat în «Champions League», nu îi mai eliminăm cu niște antibiotice atunci când e nevoie. Și al treilea risc major este că putem să răspândim acești germeni. Adică, un copil sănătos, dacă vine la bunica lui, care are diabet sau urmează un tratament cu citostatice, poate să-i pună viața în pericol”, a atras atenția conf. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru.

Ce rol joacă educația?

„Avem nevoie de noi resurse pentru educarea medicilor, farmaciștilor și în primul rând pentru educarea pacienților. Sunt multe situații în care pacienții insistă să primească antibiotic chiar și pentru o simplă răceală. Este îngrijorător și doar cu eforturi majore din partea tuturor celor implicați în domeniul sănătății putem reuși o schimbare de paradigmă și comportament”, a declarat dr.  Adriana Antohe, membru al grupului RespiRo al SNMF. Farmacistul este, după medic, al doilea specialist de la care un pacient cere informații.  În acest sens, ar fi bine de știut ce măsuri sunt necesare pentru reducerea la strictul necesar a vânzărilor de antibiotice în farmacii. „Prima măsură este aceea ca farmacistul să respecte, și noi știm că respectă, obligația de a cere prescripția medicală în momentul în care eliberează un antibiotic. Sigur că există și acel serviciu farmaceutic de urgență pe care farmacistul este obligat să îl execute în momentul în care este vorba de un pacient care solicită doza pentru 24 de ore într-o zi lucrătoare, dacă nu a putut ajunge la medic pentru a-și procura prescripția medicală respectivă sau în condițiile unui weekend sau unei sărbători legale. Există condiții pe care farmacistul trebuie să le respecte în momentul în care execută acest serviciu farmaceutic de urgență. Trebuie să cunoască pacientul cronic respectiv, care în mod normal își procură medicamentele de la farmacia respectivă și astfel farmacistul să îl aibă în evidență, sau pacientul să vină cu o prescripție medicală expirată nu de mult timp și farmacistul să înțeleagă că este vorba de un pacient cronic care necesită doza respectivă. Repet – pentru 24 de ore sau pentru maximum 72 de ore! Aici intervine profesionalismul farmacistului, pentru că el este pus în situația de a evalua starea de sănătate a pacientului, de a evalua «povestea» pe care pacientul o prezintă, să își dea seama dacă există o exagerare sau nu și, de asemenea, să își dea seama dacă într-adevăr este nevoie de un antibiotic”, a declarat  farm. Anca Crupariu, reprezentant al Colegiului Farmaciștilor.

Consumul excesiv de antibiotice poate fi influențat și prin educația de la cele mai fragede vârste, care este „probabil cel mai puternic instrument, pentru că s-a observat că schimbările comportamentale ale adulților, părinți sau bunici, sunt în două sensuri –  ei îi învață pe copii, apropo de cei șapte ani de acasă, dar și invers. Putem să îi convingem pe copii prin programe implementate la școală. Educația despre sănătate este, probabil pentru viitorul apropiat, cea mai mare investiție în sănătatea noastră ca adulți”, a mai spus conf. dr. Mihai Craiu.

Colaborarea farmacist–pacient este esențială

Una dintre propunerile Parteneriatului Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP) este cea de includere în curricula de bază a farmacistului a unui  training  privind rolul farmaciștilor ca administratori de antibiotice (care să cuprindă, de exemplu, gestionarea așteptărilor pacienților de la un tratament cu antibiotice). „Regulile de bună practică farmaceutică se constituie ca o provocare permanentă pentru farmacii. Sunt cursuri prin care farmaciștii sunt instruiți periodic în legătură cu obligațiile pe care le au în acest sens.  Colaborarea între Colegiul Farmaciștilor din România, între colegiile teritoriale și reprezentanții diferitelor asociații de pacienți cred că este o idee mult mai bună, pentru că o educare constantă a pacienților în timp dă rezultate”, a concluzionat farm. Anca Crupariu.

de Bogdan Guță

 

Surse:

  1. Lancet 2022; published online Jan 20. https://doi.org/10.1016/ S0140-6736(21)02724-0
  2. https://www.who.int/news/item/29-04-2019-new-report-calls-for-urgent-action-to-avert-antimicrobial-resistance-crisis
  3. https://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectii-nosocomiale-1/2025-consumul-de-antibiotice-rezistenta-microbiana-si-infectiile-asociate-asistentei-medicale-romania-2018/file

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: