Interviu cu dr. Sorin Pletea, medic psihiatru, șeful secției XIV din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie ˝Prof. Dr. Alexandru Obregia˝, București
Din ce în ce mai mulți tineri se confruntă cu depresie sau anxietate, iar provocările sociale, economice și digitale amplifică aceste afecțiuni. ”Conform Organizației Mondiale a Sănătății, prevalența globală a depresiei și anxietății este între 15 și 20% din populație, iar tinerii nu sunt străini de aceste afecțiuni. Din fericire, tot mai mulți înțeleg gravitatea și caută sfatul medicului. Este important ca aceste afecțiuni să fie tratate la timp și eficient, altfel impactul poate fi covârșitor”, atrage atenția dr. Sorin Pletea.
26% dintre respondenții unui studiu național publicat recent au declarat că s-au confruntat cu depresie sau anxietate în ultimele 3 luni ale anului 2024, iar 46% dintre cei afectați fac parte din Generația Z (18–27 de ani). Se confirmă aceste cifre și în practica medicală zilnică?
Sunt destul de mulți tineri afectați de aceste boli care, din fericire, recunosc importanța consultului medical și vin la medic. Dacă în spital, cele mai frecvente afecțiuni psihiatrice pe care le vedem sunt tulburările psihotice, cum ar fi schizofrenia și tulburările afective bipolare, precum și depresia severă, în ambulator, predomină cazurile de anxietate și depresie.
Din ce cauză apar depresia și anxietatea la vârste tinere?
Situația socială și economică poate influența apariția unui episod depresiv sau anxios. Persoanele tinere, odată ce termină studiile, trebuie să-și găsească un loc de muncă, să întemeieze o familie și, într-o perioadă dificilă, pot apărea mai frecvent episoade de depresie sau anxietate. Un alt factor pe care îl observ este folosirea tehnologiei. Mulți tineri au crescut cu telefoanele mobile sau calculatoare, chiar înainte de a ști să citească. Creierul lor procesează altfel informația, iar această diferență față de generațiile mai în vârstă poate amplifica problemele emoționale. De asemenea, părinții adesea nu înțeleg schimbările de comportament ale copiilor lor. Sfaturile părinților vin din experiența proprie și nu din perspectiva tânărului. Este important ca părinții să încerce să înțeleagă punctul de vedere al copiilor sau tinerilor și să negocieze, să ajute fără a impune totul din perspectiva proprie.
Care este traseul optim al pacientului cu depresie și riscurile nerecunoașterii acestei afecțiuni?
Pentru a recunoaște depresia este nevoie de implicarea mai multor persoane: familia, prietenii, colegii și, dacă este cazul, medicul de familie. Pentru tinerii între 20 și 30 de ani, vizita la medicul de familie nu este întotdeauna obișnuită, dar poate fi recomandată atunci când cineva observă semne de depresie. Este dificil să convingi pe cineva să meargă la psiholog sau psihiatru din cauza stigmatizării. Totuși, mulți tineri vin din proprie inițiativă, probabil și datorită informațiilor accesibile prin social media. Uneori, cazurile ușoare sau moderate de depresie ori anxietate nu necesită medicație, ci doar psihoterapie. Este esențial însă ca psihologii să recunoască când este necesară și medicația și să îndrume pacientul către psihiatru.
Pacienții trebuie să verifice dacă psihoterapeutul are certificările necesare și competențele oficiale. În lipsa acestora, riscul este ca tratamentul să nu fie eficient.
În cazul în care aceste boli nu sunt tratate, care este impactul?
Depresia netratată se agravează și afectează viața personală și profesională: performanța la școală sau serviciu scade, apar tulburări de somn sau alimentație, crește cortizolul, cu efecte fizice asupra organismului. Cea mai severă complicație este suicidul. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, prevalența globală a depresiei și anxietății este între 15 și 20% din populație, ceea ce este semnificativ. În plus, depresia este asociată cu bolile cronice, ceea ce sporește impactul bolii atât asupra indivizilor, cât și asupra sistemelor de sănătate.
Chiar și în cazurile în care depresia este tratată prin medicație și psihoterapie, poate apărea forma rezistentă la tratament. Statistici recente arată că între 20 și 40% dintre pacienți nu obțin o remisie completă după primele două scheme de antidepresive, timp de 4-6 săptămâni fiecare. În literatura recentă, termenul folosit este „depresie dificil de tratat”. Din fericire, în ultimii ani avem la dispoziție metode terapeutice noi pentru astfel de cazuri, cu rezultate foarte bune.
