Noul raport  The Economist Intelligence Unit- ”Modele Europene: Opțiuni pentru finanțarea sănătății și medicamentelor inovatoare în România”, lansat pe 18 iunie la Palatul Parlamentului și dezvoltat la solicitarea Local American Working Group (LAWG), realizează o prezentare generală a diferitelor modele de finanțare ale sistemelor de sănătate din 12 state membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Spania și Marea Britanie.

Analiza are ca obiectiv evidențierea diferențelor și asemănărilor în ceea ce privește tendințele finanțării sistemelor de sănătate și abordările politice specifice acestor țări, pentru a identifica cele mai bune practici și pentru a sprijini eforturile României de a-și îmbunătăți propriul sistem de sănătate.

”Dincolo de oferirea unei viziuni de ansamblu asupra problemelor reale cu care se confruntă sistemul de sănătate din România, utilitatea raportului pe care se fundamentează dezbaterile de astăzi constă în soluţiile schiţate. Exemplele de bune practici, precum mecanismele de finanţare a medicamentelor inovatoare în Italia, în Spania, în Marea Britanie pot fi preluate şi pot fi adaptate contextului nostru naţional. Provocările cu care se confruntă sistemul de sănătate românesc sunt bine cunoscute: resursele financiare insuficiente stau de fapt la baza celorlalte probleme. Infrastructura medicală deficitar, accesul inegal la servicii, exodul personalului medical şi aşa mai departe. Soluţiile raportului vizează o mai bună valorificare a celor patru surse de finanţare pe care le ştim: asigurările sociale de sănătate, asigurările voluntare de sănătate, finanţarea guvernamentală şi cheltuielile din buzunar. Spre exemplu, creşterea cheltuielilor publice cu sănătatea până la 7% din PIB, o mai bună colectare şi direcţionare către Ministerul Sănătății a banilor proveniţi din taxa pe viciu, dezvoltarea sistemului de asigurări voluntare de sănătate complementare celor din sistemul public sunt soluţii accesibile României”, a  afirmat conf dr. Diana Loreta Păun, consilier de stat, Departamentul de Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.

La fel ca și România, majoritatea țărilor europene se confruntă cu costuri tot mai mari ale gestionării sistemelor de sănătate, care apar din cauza unei combinații de factori, precum îmbătrânirea populației, reducerea populației active, creșterea prevalenței bolilor cronice, precum și disponibilitatea unor tehnologii avansate și din ce în ce mai eficiente în domeniul sănătății, a căror dezvoltare este costisitoare.

„Indiferent de modelul ales, sistemele de sănătate din toate țările Europei se bazează pe aceleași principii generoase - acces universal, echitabil și solidar - dar se află în permanentă competiție pentru resursele financiare limitate. Iar România nu face excepție. LAWG a solicitat liderului mondial în cercetare și analiză, The Economist Intelligence Unit, efectuarea acestui studiu la nivel european, care, sperăm noi, va reuși să genereze soluții realiste de finanțare a sănătății și a medicamentelor inovatoare în România”, a declarat președintele LAWG, dr. Attila Fejer.

Reprezentantul The Economist Intelligence Unit, Ana Nicholls, Director of Industry Publishing, a adăugat:  “România a dezvoltat în ultimii ani o serie de reforme promițătoare ale sistemului său de sănătate, însă asigurarea finanțării pentru o mai bună îngrijire, disponibilă tuturor, este încă un subiect de actualitate. Acest raport riguros reunește propuneri bazate pe experiența altor țări europene, inclusiv modalități de a utiliza fonduri private în complementaritate cu sistemul public, precum și mecanisme care ar putea îmbunătăți accesul la medicamente. Sperăm ca această cercetare să devină o contribuție valoroasă la dezbaterea și dezvoltarea politicilor publice.”

Recomandări

Finanțarea sistemului de sănătate

• Există o legătură directă între investițiile în sistemul de sănătate, productivitatea populației și creșterea economică a țării. O astfel de viziune schimbă concepția de la ”banii pentru sănătate reprezintă un cost” către ”banii pentru sănătate reprezintă o investiție”.
• Pe lângă aspectul eficientizării fondurilor existente, România trebuie să ia în considerare și valorificarea tuturor celor patru surse de finanțare: asigurări obligatorii de sănătate, asigurări voluntare de sănătate, fonduri de la guvern și sume plătite direct de pacienți.
• În vederea stabilirii bugetului anual pentru sănătate, este important să fie luat în considerare un pachet cuprinzător de asistență medicală care să răspundă nevoii pacienților, alături de obiective pe termen lung pentru sistemul de sănătate. Astfel de obiective ar putea include un angajament de a crește sumele plătite pentru sănătate din fonduri guvernamentale ca procent din PIB, până la 7%, media pentru alte noi state membre ale UE.
• Finanțarea sistemului de sănătate se bazează în mod deosebit pe contribuțiile unui grup relativ mic de persoane. Având în vedere trendurile demografice, sunt necesari pași în direcția îmbunătățirii sustenabilității sistemului de sănătate pe termen mediu și lung.
• Ca majoritatea sistemelor de sănătate din Europa, cel din România se bazează pe finanțarea publică. Menținerea accesului universal la sistemul public de sănătate este importantă, însă există argumente pentru ca România să își extindă și sistemul de asigurări voluntare de sănătate într-un mod complementar față de sistemul public, după modelul altor state, precum Franța.

Finanțarea medicamentelor inovatoare

• În multe cazuri, medicamentele inovatoare oferă o oportunitate nu numai de a îmbunătăți rezultatele pacientului, ci și de a reduce costurile viitoare cu asistența medicală. De aceea, mai multe țări au introdus mecanisme specifice pentru a facilita accesul la medicamente inovatoare și au înființat fonduri speciale, precum Fondul pentru medicamente inovatoare din Italia sau Fondul pentru medicamente pentru tratarea cancerului, din Marea Britanie.
• Accesul la asistență medicală și tratament în România este uneori îngreunat de bariere administrative. Raportul evidențiază faptul că alte țări din UE oferă modele de bună practică în privința reducerii acestor bariere și programe de acces rapid la tratamente inovatoare.
• România nu are un fond separat pentru medicamentele inovatoare. Are, într-adevăr, un program de acces timpuriu şi prevederi pentru acorduri de acces în condiţii specifice, care permit includerea de noi medicamente în lista de rambursare pe baza unei înţelegeri negociate privind preţurile şi accesul. Astfel de acorduri, care se fac, de obicei, pe bază de cost-volum sau cost-volum-rezultat, se confruntă totuşi cu mai multe bariere. Medicamentele trebuie să trateze boli fără alternative terapeutice, iar furnizorul trebuie să ofere reduceri foarte mari pentru pacienţii eligibili. Totodată, procesul de aplicare este adesea împiedicat de lipsa de personal în comitetul de negociere. Combinarea acestor bariere contribuie în mod clar la situarea României pe o poziţie inferioară în ceea ce priveşte accesul la medicamente şi, mai ales, în ceea ce priveşte accesul la medicamente inovatoare.

Resurse pentru Sănătate

În urma dezbaterii Raportului EIU, Local American Working Group, împreună cu Comisiile de Sănătate din Camera Deputaților și Senat, au lansat platforma de dialog și cooperare ”RESURSE PENTRU SĂNĂTATE”. Obiectivul Grupului de Lucru este să identifice, împreună cu toți factorii implicați în sistemul de sănătate, soluții pentru creșterea finanțării sistemului de sănătate, cât mai aproape de nevoile de acces la îngrijirile de sănătate ale tuturor categoriilor de pacienți si pentru crearea unui fond de “Inovație în sănătate”, care să pună la dispoziţia pacienţilor cele mai noi terapii, soluții de biotehnologie cu eficienţă ridicată şi abordări ale medicinei personalizate, așa cum prevede și Programul de Guvernare.

Valentina Grigore