Politici de Sanatate

Finanțarea publică a sectorului de sănătate, majorată cu cel puțin 0,5% din PIB anual

20 iulie
14:26 2022
Finanțarea publică a sectorului de sănătate, majorată cu cel puțin 0,5% din PIB anual

Interviu cu Nicolae Ionel-Ciucă, prim-ministrul României.

Criza sanitară din ultimii doi ani a pus la grea încercare nu doar sistemul sanitar din România, ci și sisteme medicale mult mai dezvoltate. „Românii au nevoie de servicii medicale de cât mai bună calitate, iar acțiunile și demersurile noastre guvernamentale în domeniul sănătății urmăresc acest obiectiv”, spune premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Potrivit acestuia, finanțarea publică a sectorului de sănătate va fi majorată cu cel puțin 0,5% din PIB anual.

Se spune că sănătatea este subfinanțată, acest lucru având un impact asupra îngrijirilor acordate pacienților români. Cum putem ieși din această paradigmă?

Perioada pandemiei COVID-19 ne-a arătat încă o dată că este vitală creșterea rezilienței sistemului sanitar național și gestionarea eficientă a resurselor. Am consolidat aceste resurse prin valorificarea specialiștilor implicați în perioada crizei sanitare și ne bucurăm că am putut crea cadrul care să permită păstrarea lor. Am suplimentat resursele financiare de fiecare dată când a fost nevoie, pentru ca fiecare pacient COVID să primească îngrijire și tratament. Am prioritizat resursele pentru ca toți cei care au avut nevoie de servicii medicale să beneficieze de ele. Meritul incontestabil rămâne al personalului medical care, în toată această perioadă, a făcut un efort susținut. În cele șapte luni de guvernare, în paralel cu gestionarea crizei sanitare, am reușit să facem pași importanți în direcția așteptată de oamenii care au nevoie de îngrijire medicală. Mă refer la asigurarea personalului medical în mediul rural sau în zone izolate, accesul mai bun la rețeaua națională sau la centrele medicale comunitare și la medicamente, inclusiv acordate gratuit sau la preț compensat, pregătirea investițiilor pentru spitale noi sau renovate, dotate cu echipamente performante. Cu toții ne dorim investiții substanțiale în sănătate și pentru aceasta vom integra resursele bugetului național cu cele europene. Așa cum ne-am angajat prin Programul de Guvernare, vom majora finanțarea publică a sectorului de sănătate cu cel puțin 0,5% din PIB anual, pentru a ne apropia de media europeană. Înseamnă o îmbunătățire importantă, având în vedere că PIB-ul României este în continuă creștere, în pofida crizelor multiple pe care le traversăm. În același timp, pregătim accesarea fondurilor europene destinate domeniului sănătății. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România va beneficia de 2,5 miliarde de euro. De asemenea, prin Cadrul financiar multianual 2021-2027, în domeniul sănătății avem pentru prima dată un program operațional dedicat, care va susține atât investiții în infrastructura de sănătate, cât și în formarea resursei umane, servicii de prevenție sau digitalizarea sistemului de sănătate. Cu astfel de resurse asigurate, avem perspective îmbucurătoare pentru noi toți, ținând cont de faptul că sănătatea se află, așa cum este firesc, printre cele mai mari griji ale românilor.

Povara bolilor cronice apasă pe sistemul de sănătate. Ce măsuri sunt necesare pentru a reduce impactul economic al acestor afecțiuni?

Avem nevoie permanent de actualizarea și de adaptarea programelor naționale de sănătate la cerințele actuale și la nevoile pacienților. România s-a axat în ultimii ani pe dezvoltarea asistenței medicale curative, în detrimentul programelor de sănătate publică, și asta s-a văzut în timpul pandemiei. Direcțiile de sănătate publică au fost puse sub presiune de urgențele cauzate de virusul SARS-CoV-2 și au fost făcute eforturi deosebite pentru a îmbunătăți sistemul de răspuns. Pentru a avea succes, trebuie găsite soluții pentru dezvoltarea programelor de prevenție și sănătate publică. Sustenabilitatea unui sistem de sănătate este dată de dezvoltarea unor politici publice care să pună accentul pe prevenție și pe schimbarea comportamentelor, care duc la îmbolnăvire precoce. Dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii, de medicină de familie, dar și a celor de specialitate, care pot încorpora cu ușurință o componentă puternică de prevenție, e singura cale pentru a prelungi durata unei vieți sănătoase a oamenilor și a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate. Aceste politici vor asigura și accesul pacienților cu boli cronice la servicii medicale de bună calitate. Prevenția și depistarea precoce sunt principalele metode prin care să facem ca oamenii să nu mai ajungă să sufere și, totodată, să reducem presiunea asupra sectorului spitalicesc.  Pentru afecțiunile neoplazice – a doua cauză de mortalitate în România și în lume, după bolile cardiovasculare – a fost lansat Planul național de combatere a cancerului.

Dezvoltarea activităților de medicină preventivă

Cum poate România să ajungă la nivelul altor state cu sisteme de sănătate dezvoltate?

Dezvoltarea sistemului de sănătate la standarde comparabile cu cele din restul Europei nu se poate face decât prin aplicarea principiilor menționate anterior – prin dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii și preventive, care vor permite economisirea de resurse ce pot fi investite în dezvoltarea sistemului de asistență medical-spitalicească la care vor avea acces cei care au cu adevărat nevoie de îngrijire medicală. De asemenea, educația pentru sănătate, introdusă ca disciplină curriculară în școlile din România, va crea premisele unui comportament preventiv ce va îmbunătăți substanțial indicatorii de sănătate. S-a dovedit că sistemele de sănătate cele mai performante sunt cele care investesc în prevenție și depistare precoce a afecțiunilor cronice, precum și în apropierea serviciilor medicale de pacient. Medicul de familie joacă un rol important, acesta fiind primul nivel de contact al pacientului cu sistemul sanitar. Cu cât va fi mai motivat să asigure aceste servicii, cu atât cresc șansele să convingem populația să meargă la medicul de familie pentru a-și păstra starea de sănătate, nu doar pentru a se trata. În acest sens, am solicitat decidenților din sănătate, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, să găsească cele mai bune soluții pentru dezvoltarea activităților de medicină preventivă. Pentru a asigura un acces mai bun al pacienților la serviciile de sănătate primare și secundare, în condiții de eficientizare a cheltuielilor din sistem, ar trebui să se poată rezolva în spital, în condiții de maximă calitate, siguranță și performanță, doar acele cazuri care pun în pericol viața pacienților. Dat fiind că orice om care se confruntă cu o problemă de sănătate se recuperează mult mai bine în mediul propriu decât pe un pat de spital, toate celelalte afecțiuni ar trebui să poată fi controlate și monitorizate în ambulatoriile de specialitate sau la medicul de familie, așa cum se întâmplă în sistemele de sănătate consolidate.

Cancerul și bolile cardiovasculare sunt prioritare la nivel european. Cum pot fi adaptate politicile românești pentru a răspunde acestor priorități? 

Și în România există aceste priorități pe agenda Ministerului Sănătății. Cele două afecțiuni sunt principalele cauze de mortalitate. În anul 2021, Comisia Europeană a lansat Planul european de combatere a cancerului, structurat pe patru domenii majore de acțiune (prevenție, depistare timpurie, diagnostic și tratament, îmbunătățirea calității vieții), cu o finanțare de aproximativ 4 miliarde euro. De asemenea, se dorește crearea unui Centru de cunoștințe privind cancerul, un sprijin real în domeniul cercetării și inovării. Și în România a fost lansat Planul național de combatere a cancerului, în deplină concordanță cu pilonii principali ai Planului european de combatere a cancerului: prevenție, screening și diagnosticare precoce, accesul la servicii medicale și la tratamente inovatoare, la îngrijiri paliative și creșterea calității vieții după diagnosticul de cancer. Nu trebuie să inventăm soluții, ci să preluăm din modelele implementate în țări cu sisteme medicale mai dezvoltate. Combaterea acestor maladii se bazează pe acțiuni intersectoriale, pornind de la stilul de viață, comportamentul alimentar, modul de petrecere a timpului liber, managementul stresului, combaterea sedentarismului. Sectorului sanitar îi revine misiunea de a depista, trata și salva populația la risc, în timp ce sectorul educațional poate contribui la conștientizarea factorilor de risc și la încurajarea adoptării unui stil de viață sănătos.

Adaptarea legislației pentru atingerea jaloanelor din PNRR

 PNRR prevede investiții de 2,5 miliarde de euro fără TVA în sistemul medical. Ce măsuri sunt necesare pentru ca acești bani să poată fi realmente folosiți?

România a primit deja pre-finanțarea și, împreună cu cele două tranșe de plăți programate în acest an, va putea accesa aproape 10 miliarde de euro. Finanțarea prin intermediul acestui mecanism reprezintă o mare oportunitate pentru Ministerul Sănătății. În scurt timp, am reușit adaptarea legislației pentru atingerea jaloanelor din PNRR. Am înființat Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, care face posibilă realizarea investițiilor în sectorul sanitar și, la fel de important, s-a adoptat cadrul strategic pentru reforma resurselor umane. Este evident că infrastructura sectorului sanitar din România necesită îmbunătățiri consistente. Construcția de spitale noi și reabilitarea celor vechi sunt prioritare  pentru îmbunătățirea calității diagnosticului și a tratamentului, a condițiilor din spitale și a siguranței pacientului aflat pe patul de spital. Debirocratizarea și informatizarea sectorului medical vor contribui substanțial la îmbunătățirea condițiilor de lucru ale corpului profesional și, implicit, la o îngrijire mai bună a pacienților.

Ce mesaj aveți pentru pacienții români?

Schimbarea în bine a început! Am depășit, împreună, o perioadă dificilă. Gestionarea în mod profesionist a ultimului val pandemic, constituirea unui nucleu de profesioniști la Ministerul Sănătății, dezvoltarea și implementarea rapidă a politicilor publice creează premisele recâștigării încrederii populației. Parteneriatul cu profesioniștii din sănătate trebuie să fie unul real. Cu toții am învățat să prețuim mai mult sănătatea în această perioadă. În timp ce Guvernul se ocupă de reconstrucția și consolidarea sistemului, fiecare dintre noi poate contribui la păstrarea propriei sănătăți prin adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv prin accesarea serviciilor de prevenție. Facem eforturi de a îmbunătăți accesul populației la aceste servicii, atât în mediul urban, cât și în cel rural. Dezvoltarea și modernizarea țării vor contribui la creșterea calității vieții românilor și la îmbunătățirea standardelor oferite de sistemul de sănătate.

 

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

REVISTA POLICITI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: