Interviu cu Adina Răţoi, Project Officer, Comisia Europeană, DG Connect,
Unit H.1 – Health & Well –Being
Key Note Speaker în cadrul Conferinţei Internaţionale RESTART 2014 – Finanţarea sănătăţii din Fonduri Europene Structurale şi de Investiţii
Interviu realizat de Raluca Boboc
În ce constă şi ce beneficii aduce programul-cadru Orizont 2020 pentru perioada 2014-2020?
Orizont 2020 este noul program-cadru european de cercetare și inovare, care înlocuiește programul-cadru 7 (FP7). H2020 urmărește finanțarea de programe și proiecte de cercetare și inovare care să ducă la îndeplinire obiective strategice asumate prin Strategia Europa 2020 și Agenda digitală. Se bazează pe trei piloni: excelență științifică, poziția de lider în sectorul industrial și provocări societale, cu alte cuvinte acoperă o arie largă de domenii, de la cercetarea fundamentală până la aplicații. Pilonul 3 conține șapte provocări societale, dintre care prima este „Sănătate, schimbări demografice și bunăstare”.
H2020 este un program unic care include proiecte de tip FP7, dar și de tip CIP (Programul pentru Competitivitate și Inovare) și EIT (Institutul European pentru Inovare și Tehnologie).
Beneficii:
1) H2020 dispune de un buget uriaș, €77 miliarde pe perioada 2014-2020, dintre care aproximativ 10%, sau €7 miliarde, revin „Sănătății, schimbărilor demografice și bunăstării”.
2) Spre deosebire de FP7, H2020 aduce o serie de elemente noi, printre care simplificarea regulilor de participare, de gestiune financiară și de punere în aplicare – simplificarea înseamnă atragerea unui număr mai mare de participanți, de la universități și centre de cercetare la industrie și IMM-uri. De asemenea, reguli mai simple de finanțare înseamnă reducerea costurilor administrative pentru participanți, dar și a erorilor financiare.
3) Prin H2020 vor fi finanțate proiecte de inovare în scopul de a sprijini punerea pe piață de noi tehnologii, procese și concepte, de gen prototip, testare, demonstrare, pilot, validare la scară largă de produs și replicare pe piață. Cu alte cuvinte, în contextul H2020, inovarea nu presupune doar noi descoperiri tehnologice, ci și implementarea de tehnologii existente în aplicații noi și îmbunătățirea continuă a acestora.
4) H2020 încurajează interdisciplinaritatea. Propunerile de proiecte trebuie să demonstreze că acoperă disciplinele, cunoștințele și metodele necesare pentru a dezvolta soluții eficiente și de impact.
5) În H2020 se pune un mare accent pe dimensiunea europeană, ca de altfel și în programele-cadru anterioare. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că propunerile de proiecte trebuie să fie depuse de consorții alcătuite din parteneri din UE (și/sau țări asociate).
6) Prestigiul de a fi partener într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană, care să dezvolte o soluție tehnico-științifică menită să rezolve o problemă medicală, fie că e vorba de tratarea unei boli, fie că e vorba pur și simplu de eficientizarea sau îmbunătățirea unor procese sau servicii medicale.
Ce fel de tipuri de finanţare pentru sănătate pune la dispoziţie acest program? Ne puteţi da cifrele?
Programul-cadru este format din programe de lucru cu o durată de doi ani care, la rândul lor, includ apeluri la depuneri de proiecte.
Programul de lucru pe 2014-1015 prevede un buget de €1,2 miliarde pentru sănătate, punând la dispoziție mai multe tipuri de finanțare, cel mai des întâlnit fiind grantul.. Prin granturi se pot finanța proiecte de cercetare și inovare, proiecte de coordonare și sprijin, instrumentul pentru IMM-uri etc.
Mai sunt achizițiile și, mai nou, premiile de stimulare, dar și alte instrumente financiare.
Care sunt paşii concreţi pe care trebuie să-i urmeze specialiştii din domeniul medical pentru a aplica la un apel?
Pentru a putea depune propuneri de proiecte, e suficient să se urmărească informațiile de pe noul Portal al Participanților (http://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/home.html), de la programul-cadru, la programele de lucru, apeluri etc. Depunerile de proiecte se fac electronic, nu este nevoie de niciun fel de documente justificative pe suport de hârtie.
Spre deosebire de FP7, apelurile din H2020 au un caracter mai general, tocmai pentru a facilita participarea autorităților publice, a centrelor de cercetare și a IMM-urilor să depună propuneri de proiecte de un înalt grad calitativ. În același timp, a fost simplificat și procedeul de depunere, în sensul că toate instrumentele și toate părțile specifice ale programului-cadru au fost grupate în comun pe același Portal.
După cum spuneam, propunerile de proiecte și, ulterior, implementarea lor se fac pe bază de parteneriat, anume se constituite consorții ai căror parteneri au experiență în domenii de activitate complementare. În fiecare consorțiu unul dintre parteneri are rolul de coordonator și va fi și punctul principal de contact cu Uniunea Europeană. O experiență ca partener într-un proiect european este o perfectă deschidere pentru cunoașterea acestui proces și a provocărilor coordonării.
După închiderea apelului, propunerile de proiecte sunt evaluate de experți independenți contractați de Comisia Europeană, iar cele câștigătoare sunt monitorizate periodic pe parcursul implementării.
Din cele 100 de proiecte pe e-Health, în derulare/încheiate recent, finanţate prin FP7, în perioada 2007-2013, şi derulate de DG CONNECT, câte proiecte sunt din România? Din punctul dvs. de vedere, care consideraţi că au fost cauzele accesării reduse a acestor fonduri de către români?
Din cele 100 de proiecte, vorbind strict din perspectiva unității în care lucrez, numărul de participanți sau de beneficiari români este foarte mic, în comparație cu alte țări din Estul și Sud-Estul Europei.
Una dintre posibilele cauze ar fi de natură lingvistică, întrucât toată documentația, formularul electronic de depunere și propunerile de proiect sunt în limba engleză, ceea ce ar putea îngreuna accesul la informație. Totuși, în România există mulți vorbitori de limbă engleză.
O altă cauză posibilă ar fi perpetuarea unei culturi a fondurilor structurale în România. La o simplă căutare pe Internet poți găsi un număr uriaș de informații despre fondurile structurale, dar foarte puține materiale despre Orizont 2020. Cred că programul-cadru de cercetare și inovare ar trebui promovat mai mult la nivel național.
Rata de rambursare este aceeași pentru toți participanții dintr-un proiect, anume 100% pentru proiectele de cercetare și inovare, 70% pentru proiectele de inovare, iar costurile indirecte sunt rambursate la o rată de 25% din costurile totale directe. Proiectele câștigătoare primesc, după semnarea acordului de grant, o prefinanțare (un anumit procent din contribuția totală UE la proiect) pentru a-i ajuta pe participanți să demareze activitățile planificate în primul an.
Sunteţi unul dintre specialiştii români apreciaţi la Bruxelles. Ce recomandări aţi face autorităţilor sau aplicanţilor din România pentru a creşte rata de absorbţie a fondurilor europene şi a dezvolta proiectele de cercetare şi sănătate din fondurile disponibile la nivel european? Există şanse să ne aliniem şi noi celorlalte ţări care atrag masiv fonduri europene în programul Horizon 2020?
Consider că România are resursele necesare pentru a putea participa la Orizont 2020. Potențialii interesați se pot documenta deja online, pe Portalul Participanților, tot acolo pot căuta și găsi parteneri și le recomand să ia legătura și cu punctele naționale de contact.
Apelul pe care îl coordonează unitatea noastră, în acest an, va fi închis pe 15 aprilie și e probabil destul de târziu să se poată participa acum, însă în 2015 vom coordona un nou apel pe e-Health. Cei interesați nu trebuie să uite că și alte Direcții Generale coordonează apeluri în sănătate și că noutățile și informațiile se află pe Portal.
De asemenea, le recomand să se aboneze la newsletter-ul nostru electronic (http://bit.ly/eHealthinFocus) și să ne urmărescă pe Twitter și Facebook. Iar pentru a se inspira și a vedea ce fel de proiecte finanțăm, broșura noastră este disponibilă și în format electronic (http://bit.ly/ICTSociety).
Celor cu experiență în domeniu le recomand să se înregistreze ca experți pe portal pentru a putea fi invitați ulterior să participe la evaluarea și monitorizarea de proiecte. Profilele căutate sunt diverse, de la tot felul de specializări în medicină și până la informatică.
Mult succes și sper să văd din ce în ce mai mulți parteneri români implicați în proiecte de cercetare și inovare în domeniul sănătății și nu numai!
