Raportul GOLD 2021 subliniază faptul că „aritmiile cardiace sunt frecvente în BPOC și invers. Fibrilația atrială este frecventă și se asociază cu VEMS scăzut. La pacienții cu BPOC care prezintă dispnee agravată severă este frecvent documentată asocierea fibrilației atriale și poate constitui fie un factor declanșator, fie o consecință a unei exacerbări. Prezența fibrilației atriale nu modifică tratamentul BPOC”. Șef lucrări dr. Ștefan Bogdan, medic specialist cardiologie intervențională, Spitalul Clinic de Urgență București, vorbește despre interacțiunile dintre BPOC și fibrilația atrială.
„Aș vrea să reamintesc că fibrilația atrială, indiferent de specialitatea noastră, ca și medici interniști la bază, este o patologie frecvent întâlnită. Practic, este cea mai frecventă aritmie susținută la adultul vârstnic. Dacă inițial exista o dominantă la bărbați, acest trend se egalează pe măsură ce trec anii iar la vârsta de peste 80 de ani, distribuția este relativ echilibrată pe sexe. (…) Se estimează că aproape 1 din 5 adulți cu vârsta de peste 75 de ani suferă de fibrilație atrială, iar în contextul fenomenului de îmbătrânire globală a populației, genul acesta de statistici ne îngrijorează. Se estimează că în anul 2050, numărul de pacienți cu fibrilație atrială se va dubla. Vorbim de o problemă de sănătate globală a populației în vârstă”, a declarat dr. Ștefan Bogdan în cadrul webinarului „Excelență și exigență în BPOC”.
Fibrilația atrială este o boală complexă, care apare ca urmare a interacțiunii modificărilor structurale atriale, anatomice și funcționale, dar și a tramei electrice. BPOC poate fi un factor contributiv major, acționând la toate nivelurile – substrat anatomic, electric și factor modulator.
De asemenea, „există date epidemiologice care corelează fumatul cu riscul apariției fibrilației atriale. Astfel, un studiu mai vechi a arătat că atât foștii fumători, cât și fumătorii activi au un risc cu 5% mai mare să dezvolte în timp fibrilație atrială. Lucrul acesta a fost demonstrat ulterior și de mai multe metaanalize. Cea mai interesantă, din 2018, ne arată că nu contează doar că te-ai lăsat de fumat. Cu cât ești mai activ în acest obicei, cu atât riscul de a dezvolta fibrilație atrială crește. Este adevărat, riscul cel mai mare îl au fumătorii activi. Este un continuum al corelației între fumat și riscul de apariție de fibrilație atrială”. Astfel, „studiul Rotterdam, publicat în 2018, care este un studiu de tip cohortă, a luat o populație inițial fără fibrilație atrială, împărțită în pacienți cu BPOC și pacienți fără BPOC, urmărită ulterior în timp pentru apariția fibrilației atriale. S-a observat că, la o monitorizare de aproape 20 de ani, pacienții cu BPOC aveau un risc crescut atât de apariție a fibrilației atriale, cât și a recidivei de fibrilație atrială. Și nu numai atât, dar pacienții care făceau exacerbări frecvente aveau un risc semnificativ mai mare față de cei cu BPOC fără exacerbări frecvente. Deci, iată cum și în practica clinică, prezența BPOC poate fi considerată ca un factor de risc pentru fibrilația atrială”, a adăugat dr. Ștefan Bogdan.
de Bogdan Guță
