EUroalegeri2024: provocări și schimbări pentru sistemul de sănătate și de asistență medicală

iunie 18, 2024

Eurobarometrul de primăvară 2024 al Parlamentului European (PE) relevă un interes puternic al cetățenilor pentru alegerile europene și o conștientizare a importanței acestora în contextul geopolitic actual. Potrivit sondajului, cetățenii europeni ar fi dorit ca principalele teme de discuție în campania electorală să fi fost lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (33%), precum și sprijinirea sănătății publice (32%). Interesul opiniei publice pentru tot ce înseamnă sănătate (și impunerea acestui subiect pe agenda publică) este firesc, având în vedere atenția fără precedent acordată asistenței medicale, în ultimii ani, nu numai în ceea ce privește răspunsul UE la criza din domeniul Sănătății, declanșată de pandemia COVID-19, ci și realizarea unor progrese semnificative în abordarea provocărilor pe termen mai lung în materie de asistență medicală în întreaga Europă. Care sunt, așadar, provocările și ce schimbări pentru sănătatea publică pot să aducă euroalegerile din 2024?

Schimbările climatice, poluarea (inclusiv calitatea aerului) și pierderea biodiversității, inclusiv impactul acestora asupra sănătății, rezistența antimicrobiană (RAM), lipsa medicamentelor și a forței de muncă din domeniul sănătății, povara tot mai mare a bolilor netransmisibile (NCD), problemele de sănătate mintală, inegalitățile în ceea ce privește accesul la asistență medicală sunt probleme presante ce vor necesita o abordare holistică din partea viitorilor europarlamentari.

Ce-și dorește societatea civilă?

Înainte de alegerile europarlamentare din 2024, Alianța Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA) sublinia cinci priorități cheie pentru a menține sănătatea pe agenda politică și pentru a promova sisteme de sănătate publică mai reziliente și mai echitabile în întreaga Uniune Europeană (UE).

Menținerea sănătății ca prioritate absolută pe agenda politică a UE.

De ce investiția în sănătate și bunăstare pentru toți trebuie să fie o prioritate? Pentru că efectele neglijării sănătății au devenit evidente în timpul pandemiei COVID-19, una dintre mai multe crize concomitente. Astfel, UE trebuie să se angajeze să elimine barierele politice, să utilizeze gândirea sistemică în abordarea permacrizei și să intensifice acțiunile în domeniul sănătății în toate domeniile de politică. Acest lucru ar trebui să se concretizeze printr-un vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu sănătatea, drepturile sociale și bunăstarea.

Furnizarea mijloacelor pentru o politică ambițioasă a UE în domeniul sănătății.

Asigurarea unui buget ambițios pentru sănătate. Realizarea unor obiective ambițioase la nivelul UE necesită ca sănătatea să fie privită ca o investiție și nu ca un cost. Singura modalitate de a asigura coeziunea socială, echitatea, bunăstarea și productivitatea în întreaga UE este de a investi în sistemele de sănătate și de a soluționa problema deficitului de personal sanitar în întreaga UE și, în paralel, de a investi în politici de prevenire a bolilor și de promovare a sănătății.

Asigurarea accesului egal la sănătate și îngrijire.

Atunci când acordă prioritate sănătății, UE ar trebui să se asigure că politicile sale menite să îmbunătățească sănătatea publică și să creeze medii favorabile sănătății sunt elaborate ținând seama de echitate și ajung la toate persoanele care trăiesc în UE.

Consolidarea participării societății civile la elaborarea politicilor de sănătate.

UE are responsabilitatea de a proteja procesele de elaborare a politicilor incluzive și transparente, care oferă societății civile un loc real la masă, inclusiv în co-crearea politicilor, programelor și serviciilor.

Asigurarea unei planete sănătoase pentru oameni sănătoși.

Pentru a avea o viață sănătoasă, oamenii au nevoie de o societate sănătoasă pe o planetă sănătoasă. Sănătatea noastră depinde de sănătatea mediului înconjurător.

Vocea pacienților

Alegerile europene din 2024 au loc într-un moment strategic pentru sănătatea mintală în Europa. În ultimii cinci ani, s-a putut observa că indivizii, comunitățile, guvernele și UE acordă o atenție din ce în ce mai mare sănătății mintale. Mental Health Europe se implică în alegerile UE din 2024 pentru a se asigura că progresele înregistrate până în prezent se transformă într-un angajament pe termen lung și că următorul mandat al UE oferă o Europă în care sănătatea mintală pozitivă și bunăstarea sunt prioritare pe tot parcursul vieții și în care drepturile omului sunt respectate. Printr-un manifest lansat în contextul alegerilor europarlamentare se solicită UE „să mențină atenția asupra sănătății mintale și să se asigure că angajamentul politic față de sănătatea mintală se traduce în acțiuni concrete”. Manifestul Mental Health Europe se concentrează pe cinci domenii cheie pentru următorul mandat al UE: o abordare a sănătății mintale bazată pe drepturile omului; modelul psihosocial al sănătății mintale; servicii de sănătate mintală accesibile, de înaltă calitate și orientate spre recuperare în cadrul comunității; cooperarea cu experții, susținătorii acestora, furnizorii de servicii și alți actori relevanți și atenție aparte pentru stigmatizarea și discriminarea legate de sănătatea mintală.

De asemenea, alegerile pentru Parlamentul European reprezintă o oportunitate crucială și pentru comunitatea bolilor rare din UE. Până în prezent, cei 30 de milioane de europeni care trăiesc cu o boală rară în Europa au încă nevoi mari nesatisfăcute într-o gamă largă de domenii, inclusiv accesul la un diagnostic precoce și adecvat, la tratament și la asistență medicală și socială. Bolile rare reprezintă un domeniu în care acțiunea UE poate avea o valoare adăugată excepțională, deoarece cunoștințele și datele sunt dispersate și rare, iar acțiunile naționale sunt limitate. Odată cu aceste alegeri, factorii de decizie politică europeni au ocazia de a susține cauza bolilor rare și de a juca un rol esențial în modelarea unui viitor mai favorabil incluziunii și axat pe sănătate pentru UE. EURORDIS-Rare Diseases Europe invită toți candidații la Parlamentul European și la viitoarea Comisie Europeană să facă din bolile rare o prioritate și să sprijine următoarele priorități pentru următorul mandat de cinci ani:

Crearea unui cadru politic european unificat pentru bolile rare.
Asigurarea accesului universal la diagnostice, consolidarea de rețele specializate, cum ar fi rețelele europene de referință (ERN) și finanțarea cercetării în domeniul tehnologiilor de diagnosticare inovatoare.
„Loteria geografică” din cadrul asistenței medicale europene pentru bolile rare, cauzată de răspândirea inegală a experților și a expertizei, evidențiază necesitatea unor trasee integrate de asistență medicală în întreaga UE.
Eforturi pentru a asigura accesul rapid la tratamente inovatoare și la prețuri accesibile pentru comunitatea bolilor rare, abordând lacunele considerabile în ceea ce privește disponibilitatea terapiilor.
Concentrare pe o îngrijire holistică centrată pe persoană, pe tot parcursul vieții, pentru persoanele cu boli rare, abordând nevoile complexe ale acestora și potențialele provocări sociale, inclusiv riscul semnificativ mai mare de depresie.
Prioritate pentru cercetări inovatoare, axate pe pacient, pentru a aborda bolile rare.
Exploatarea potențialului datelor din domeniul sănătății este esențială pentru progresul în înțelegerea și tratamentul bolilor rare, în cazul cărora raritatea datelor împiedică frecvent progresele.
Abordare sustenabilă și rezistentă pentru dezvoltarea tratamentelor pentru bolile rare, echilibrând rezultatele în materie de sănătate cu sustenabilitatea de mediu și socio-economică.

Ce spun experții?

În 2023, Unitatea de prognoză a politicilor din cadrul Serviciului de cercetare al Parlamentului European a efectuat un exercițiu de anticipare care a implicat experți externi pentru a explora capacitatea de rezistență a strategiei de Sănătate a UE la diverse scenarii de criză. Rezultatele acestei analize pun accentul pe prioritizarea măsurilor de prevenire, pe încurajarea cooperării multilaterale și pe consolidarea capacităților locale. Ele subliniază interdependența sectoarelor în abordarea provocărilor globale în materie de sănătate și evidențiază modul în care investițiile actuale în sănătatea globală ar putea contribui la atenuarea crizelor viitoare și la consolidarea autonomiei strategice a UE și a partenerilor săi. Viitori europarlamentari vor trebui să țină cont de cele opt priorități extrase și condensate din strategia globală în domeniul sănătății:

Să acorde prioritate combaterii cauzelor profunde ale problemelor de sănătate. Aceasta înseamnă abordarea cauzelor economice, sociale și de mediu care stau la baza sănătății și a bolilor – inclusiv sărăcia, discriminarea, vârsta, nutriția și dieta, protecția socială, educația, îngrijirea, apa, salubritatea și igiena, sănătatea la locul de muncă și alte domenii.
Sprijinirea sănătății, a nutriției, a sănătății mintale și a sprijinului psihosocial pentru comunități în timpul și după crize (naturale sau provocate de om), în așa fel încât să limiteze mortalitatea, morbiditatea, dizabilitățile și bolile asociate cu crizele umanitare.
Promovarea acoperirii universale a serviciilor de sănătate și consolidarea sistemelor de sănătate prin îmbunătățirea asistenței medicale primare cu o capacitate de intervenție rapidă încorporată, consolidarea capacităților de bază în domeniul sănătății publice, abordarea dezechilibrelor forței de muncă și promovarea competențelor.
Promovarea digitalizării ca factor fundamental. Să abordeze problema investițiilor insuficiente în sănătate și îngrijire digitală în țările cu venituri mici și medii. Să se bazeze pe activitatea de pionierat a UE în materie de reglementare a datelor din domeniul sănătății, de certificate digitale și de utilizare a cloudului pentru schimbul de date, protecția datelor și a vieții private.
Diversificarea și consolidarea capacității UE a lanțurilor de aprovizionare cu echipamente și contramăsuri critice, diagnostice și terapeutice. Valorificarea dimensiunii industriale pentru a consolida capacitatea de producție locală, asigurând o cooperare eficientă între actorii publici și privați.
Să negocieze norme internaționale mai stricte în domeniul securității sanitare. Să elaboreze un acord eficient și obligatoriu din punct de vedere juridic privind pandemiile, cu o abordare de tip „O singură Sănătate” și un regulament sanitar internațional consolidat. Să depună eforturi pentru includerea în acordul privind pandemia a unor dispoziții concrete privind rezistența antimicrobiană.
Îmbunătățirea prevenirii, a pregătirii, a reacției și a detectării timpurii a amenințărilor la adresa sănătății la nivel mondial prin crearea unei rețele globale solide de supraveghere în colaborare pentru a detecta mai bine agenții patogeni și a reacționa mai bine la aceștia, precum și prin dezvoltarea capacităților de detectare timpurie și de gestionare corectă și durabilă a deșeurilor și materialelor periculoase.
Să stimuleze cercetarea în domeniul sănătății la nivel mondial pentru a dezvolta tehnologiile și contramăsurile necesare pentru a îmbunătăți sănătatea. Să extindă cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării, făcând ca datele de cercetare să fie cât mai deschise, standardizate și interoperabile cu putință și să promoveze diseminarea și utilizarea rezultatelor ca un bun comun.