Politici de Sanatate

Etapele vaccinării anti-covid: de la grupe populaționale la centre drive thru

27 noiembrie
14:07 2020
Etapele vaccinării anti-covid:  de la grupe populaționale la centre drive thru

Interviu cu dr. Valeriu Gheorghiță, medic primar boli infecțioase, șef de lucrări UMF „Carol Davila”, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” București, coordonatorul grupului strategic al Ministerului Sănătății pentru vaccinarea anti-COVID

Întregul glob așteaptă realizarea unui vaccin contra COVID-19, însă multe voci susțin că acesta va fi disponibil în primul rând țărilor mai bogate. În ce ”val” se află România?

România s-a alăturat strategiei Comisiei Europene de a avea acces la cel puțin un vaccin care, în momentul de față, se află în stadii avansate de cercetare, atât în ceea ce privește siguranța, calitatea, cât și eficiența. Nu se pune problema de priorități în alocarea acestor vaccinuri în funcție de tipul țării. În momentul în care un vaccin va primi aprobare de utilizare de la nivelul EMA, fiecare țară membră UE sau membră a Spațiului Economic European va primi, prin rețeaua de distribuție centralizată, vaccinurile disponibile, în etape.

În prezent sunt peste 150 de platforme de vaccinare în cercetare, dintre care aproximativ 45 sunt în diferite etape de studii clinice la om. În condițiile în care un vaccin primește aprobare de la FDA și EMA, înseamnă că îndeplinește standardele de siguranță, calitate și eficacitate. Deși a fost un proces accelerat de apariție și dezvoltare a acestor platforme de vaccinare, în niciun caz nu s-a făcut rabat de la siguranță. Au fost metodologii care au îmbunătățit acest proces de elaborare a studiilor clinice. Multe studii au fost dezvoltate în paralel, pe loturi suficient de mari de pacienți care să permită rezultate mai rapide și trecerea în faza 3 de studiu – fază cu un număr mare de persoane (până la 60.000) și prin care se urmărește evaluarea siguranței și eficacității acestor vaccinuri din perspectiva în care vaccinurile au potențialul de a ne proteja de infecția cu SARS-CoV-2.

Care va fi, concret, strategia de vaccinare a populației?

Strategia de vaccinare este dezvoltată în baza unui cadru strategic recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, model adoptat de majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European. La nivelul Ministerului Sănătății s-a constituit un grup de lucru interdisciplinar care include experți din mai multe domenii de activitate: boli infecțioase, epidemiologie, sănătate publică, vaccinologie, imunologie și farmacovigilență. Strategia are ca obiectiv asigurarea accesului la vaccinare în condiții de siguranță, respectând toate recomandările în vigoare care să permită menținerea eficacității vaccinurilor așa cum rezultă din studii și din datele producătorilor. Astfel, strategia își propune să reducă morbiditatea și mortalitatea prin COVID-19, să reducă presiunea asupra sistemului medical, să permită reechilibrarea diverselor domenii economice și sociale, dar și reluarea, cât mai rapid, a cursului normal al vieții.

Strategia de vaccinare anti-COVID-19 este flexibilă și cuprinde mai multe direcții strategice, obiective specifice și acțiuni. Vorbim în primul rând de stabilirea grupelor populaționale țintă care vor beneficia de vaccinare în fazele inițiale. În momentul de față, cererea pentru aceste tipuri de vaccinuri este extrem de mare la nivel global, ceea ce depășește capacitatea de producție existentă. Din acest motiv trebuie făcută o stratificare a grupelor populaționale, care vor fi prioritate pentru diversele etape ale campaniei de vaccinare. Astfel, în prima etapă, vaccinurile vor fi utilizate în mod deosebit pentru toți lucrătorii din sistemul de sănătate, atât public, cât și privat. În paralel sau în etapa a doua, în funcție de disponibilitatea vaccinurilor, sunt incluse persoanele care deservesc activități esențiale, ca de exemplu personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale, personalul din unitățile de învățământ, lucrătorii din domeniul procesării/distribuției/comercializării alimentelor și apei potabile, lucrătorii poștali, cei din domeniul transporturilor, personalul din domeniul salubrității și managementului deșeurilor. O altă categorie, de asemenea foarte importantă, pentru că vizează populația cu risc ridicat de evoluție severă în cazul unei infecții cu SARS-CoV-2, o reprezintă populația cu vârsta de peste 65 de ani și persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă. Aceste categorii populaționale vor fi mai bine definite după ce vom avea un vaccin aprobat, deoarece este important să se respecte indicațiile prevăzute în caracteristicile acestuia. De exemplu, dacă pentru o anumită categorie de boală cronică asociată se observă că răspunsul imun nu este peste nivelul acceptat de eficacitate și nu se recomandă vaccinarea conform producătorului, evident, acea categorie de boală nu va fi inclusă. Strategia ne permite să ne adaptăm în permanență. Ultima etapă va fi adresată populației generale. Principiile de alocare a vaccinurilor pe etape sunt cât se poate de obiective și iau în calcul trei aspecte importante: criteriul epidemiologic (ne uităm la caracteristicile epidemiologice ale infecției în țara noastră, care să permită o flexibilitate în redistribuirea și alocarea vaccinurilor în funcție de evoluția epidemiologică în România pe regiuni geografice), criteriul medical (riscul ca o persoană să devină infectată prin natura activității pe care o desfășoară, riscul ca infecția să evolueze sever, cu potențial de deces, și riscul ca o persoană infectată să disemineze infecția la foarte multe persoane), și nu în ultimul rând desfășurarea acelor tipuri de activități esențiale fără de care infrastructura critică nu poate funcționa în condiții optime.

Este România pregătită logistic pentru primirea/vaccinarea populației?

Activitățile propriu-zise legate de vaccinare presupun asigurarea condițiilor și facilităților de stocare, distribuție și desfășurare a imunizării efective. La nivelul unităților sanitare vaccinarea se va efectua, după modelul gripei sezoniere, în sensul în care fiecare unitate își va vaccina personalul propriu. Suplimentar, la nivelul instituțiilor care deservesc activități esențiale vor exista echipe mobile care vor desfășura imunizarea personalului.

Pentru etapa adresată pacienților peste 65 de ani și celor cu boli cronice, dar și pentru populația generală, vor exista centre de vaccinare fixe și mobile. De asemenea, în această etapă, activitatea de vaccinare se va desfășura, foarte probabil, și la nivelul cabinetelor de medicină de familie, în condițiile în care vom avea disponibile vaccinuri care au un lanț de frig obișnuit, adică 2-8 grade Celsius. Pentru populația generală, ne propunem înființarea unor centre de vaccinare Drive Thru, care să permită accesul facil al tuturor persoanelor la vaccinare. Centrele de vaccinare sunt propuse a fi acele zone sau spații care permit distanțarea fizică (de exemplu, săli de concerte foarte mari). Vaccinarea va fi gratuită și voluntară, nu vorbim de condiționare sau de obligativitate. Pentru a se evita cozile de la centrele de vaccinare, va exista un sistem de programare electronică prin intermediul căruia fiecare persoană se va putea programa la centrul cel mai apropiat.

Trebuie să încurajăm raportarea individuală a efectelor adverse

Din punctul de vedere al farmacovigilenței, în baza recomandărilor EMA și ale producătorilor, va exista, în cadrul sistemului actual de raportare individuală a reacțiilor adverse de la nivelul ANMDMR și Registrului Electronic Național al Vaccinărilor (RENV), un modul electronic în care eventualele efecte adverse post-imunizare pot fi raportate. Intenționăm să elaborăm un check list cu cele mai frecvente reacții adverse, așa cum reies din specificațiile producătorului, la care pot fi adăugate alte posibile reacții și efecte adverse care pot apărea și pot fi descrise. Trebuie să încurajăm raportarea individuală a efectelor adverse. Cele mai multe vaccinuri vor fi administrate în două doze, la interval de 21 sau 28 de zile, în funcție de tipul vaccinului folosit. Astfel, RENV ne va permite o evaluare fidelă a nivelului de acoperire vaccinală, inclusiv a ratei de reacții adverse post-imunizare. De asemenea, putem avea un sistem de urmărire a tipului vacinului folosit și dacă persoanele se află la prima doză sau la rapel. Ne dorim ca de la nivelul RENV să se poate trimite o avertizare prin SMS sau prin e-mail persoanelor pentru a se reaminti data rapelului cu 24 de ore înainte.

Vor fi trei instituții importante implicate în derularea activităților de vaccinare: Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne. Este un trio esențial pentru a se putea asigura vaccinarea unui număr cât mai mare de persoane într-un interval cât mai scurt.

Cum poate fi combătută atitudinea anti-vaccinare?

Campania de informare este foarte importantă. Trebuie să înțelegem că, în momentul de față, fără un vaccin sigur și eficient, este extrem de complicat să depășim această perioadă pandemică la nivel global. Aceste tipuri de vaccinuri ne pot relansa din toate punctele de vedere, începând de la activitățile sociale, economice și tot ce înseamnă o viață normală. Este foarte important să avem o informare corectă și să nu luăm decizii în baza unor informații care provin din surse neoficiale. Trebuie să reamintim că această vaccinare nu este obligatorie. Sigur, pentru a atinge acel nivel de imunizare colectivă de 60-70%, ar fi ideal să vaccinăm un număr cât mai mare de persoane pentru a limita răspândirea virusului pe teritoriul României.

În privința comunicării, ne dorim existența unei platforme comune la nivelul Ministerului Sănătății care va conține informații accesibile personalului medical legate de tipurile de vaccinuri, de campania de vaccinare, de activitatea în sine, de strategie. Platforma va conține aceste informații și adaptate pentru publicul larg. De asemenea, ne mai dorim operaționalizarea unui sistem de tip TelVerde, prin care să oferim orice informații sunt necesare legate de această campanie de vaccinare.

Informarea este esențială în creșterea gradului de acceptare a acestor vaccinuri, în combaterea fake-news-urilor și a dezinformărilor care, din punctul meu de vedere, sunt responsabile parțial de evoluția negativă a pandemiei, deoarece au decredibilizat respectarea măsurilor de prevenție.

Strategii de screening pentru HIV și hepatite

Până la apariția unui vaccin, trebuie să învățăm să trăim cu virusul. Cum putem îmbunătăți accesul bolnavilor la tratament și îngrijiri medicale? Mă refer în special la persoanele cu HIV/SIDA, care erau tratate în spitalele de boli infecțioase, transformate acum în spitale COVID.

În momentul de față, sistemul sanitar este profund afectat de evoluția pandemiei. Practic, nu mai există vreun spital 100% non-COVID. În fiecare spital există cazuri internate cu COVID sau pacienți suspecți aflați în zone de izolare și zone tampon. Probabil că, în funcție de evoluția pandemiei, vor fi identificate chiar în spitalele de boli infecțioase anumite spații care să permită și preluarea acestor cazuri de infecții precum cea de HIV/SIDA sau a altor urgențe de boli infecțioase, care au nevoie de expertiza specialiștilor din aceste spitale. Trebuie să mai ținem cont de faptul că, în România, numeroase spitale sunt multipavilionare, ceea ce ar permite crearea unor circuite separate, astfel încât să nu existe riscul de expunere a pacienților la infecția cu SARS-CoV-2 în spital. Este evident că sistemul medical trebuie să funcționeze, să-și urmeze cursul, dar necesită reorganizări pe diverse activități tocmai pentru a permite preluarea pacienților cu diverse patologii grave, inclusiv de boli infecțioase.

Astăzi, în unitățile medicale sunt testate prin PCR zilnic câteva zeci de mii de persoane. În paralel, cel puțin pentru persoanele care sunt internate în spitale cu infecție cu SARS-CoV-2, ne-am dori să avem și strategii de screening pentru HIV, hepatită B și hepatită C. Putem recolta aceste analize, având persoanele deja internate, și astfel vom putea crește rata de diagnostic. Trebuie să folosim această situație în favoarea pacienților noștri care altfel nu pot beneficia de testare.

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: