Dincolo de a conduce o primărie de sector, Robert Negoiță este președinte al Asociației Municipiilor din România, președinte al Delegației României la Comitetul European al Regiunilor și raportor al programului COSME, funcții care îi asigură o mare vizibilitate în spațiul european. Care sunt modelele de dezvoltare economică pe care le implementează în România și cum vede el îmbunătățirea serviciilor medicale, în interviul ce urmează. de Roxana Maticiuc
Sunteți raportor pentru programul COSME, un instrument important al UE de susținere a IMM-urilor. Este important ca aceste programe să fie cunoscute și accesate pentru crearea locurilor de muncă și pentru a crește economia României. Ce ați făcut sau ce faceți în acest sens?
În calitate de președinte al Delegației României la Comitetul European al Regiunilor și de raportor al programului COSME, cred că este important să prezint oportunitățile pe care acesta le oferă și să susțin dezvoltarea antreprenorială la nivel local și regional și, implicit, crearea de noi locuri de muncă. Este nevoie să reducem diferențele economice și sociale dintre regiuni, iar pentru asta trebuie să ne implicăm intens în promovarea și implementarea de proiecte utile.
Anul trecut, am prezentat în Finlanda, la Rovaniemi, proiectul de raport privind viitorul programului destinat întreprinderilor mici și mijlocii. Ideile în jurul cărora mi-am construit analiza au fost acelea că e nevoie de implicarea activă a autorităților locale și regionale în susținerea mediului de afaceri pentru accesarea programelor de absorbție a fondurilor europene destinate dezvoltării economice și sociale, dar și de promovarea parteneriatului public-privat. În aceste moduri, putem să atingem două scopuri majore: creșterea economică durabilă și ocuparea forței de muncă. De altfel, în țară am avut întâlniri cu reprezentanții IMM-urilor pentru a analiza dificultățile pe care le întâmpină și pentru a căuta împreună soluții.
Ce fel de proiecte au fost depuse pentru accesarea celor 2,3 miliarde de euro?
Programul COSME are un buget de 2,3 miliarde de euro și este principalul instrument al Uniunii Europene de susținere a competitivității IMM-urilor. În urma desemnării mele ca raportor, Asociația Municipiilor din România a elaborat proiectul „Viitorul programului COSME după 2020: perspectiva autorităților locale și regionale”, care are în vedere următoarele aspecte:
– evaluarea programului COSME la nivelul statelor membre UE;
– identificarea nevoilor specifice de dezvoltare ale diferitelor tipuri de IMM-uri;
– identificarea nevoilor curente de finanţare a capitalului propriu pentru IMM-uri şi start-up-uri, dar şi modul în care ar putea fi abordate prin intermediul COSME sau al unui program ulterior;
– modul în care programul COSME contribuie la promovarea antreprenoriatului şi a internaţionalizării IMM-urilor la nivel regional şi local, prin evidenţierea de bune practici.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi de membrii Comisiei, urmând ca avizul final să fie adoptat de către membrii CoR, în cadrul sesiunii plenare a Comitetului Regiunilor de la începutul acestui an.
Cum poate fi îmbunătățit modul de implementare a programelor UE destinate creșterii competitivității întreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii?
Am semnat, în calitate de președinte al Asociației Municipiilor din România, alături de Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Florin Jianu, președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, și Sergiu Oprescu, președinte al Asociației Române a Băncilor, în luna iulie a anului 2017, un protocol cu Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România și cu Asociația Română a Băncilor. Scopul protocolului este acela de a susține inițiativele și programele care contribuie la dezvoltarea economică a României și la menținerea unui dialog continuu și aplicat între finanțatori, investitori și administrația publică.
Prin acest protocol, urmărim dezvoltarea de afaceri la nivel local prin așa-numitele „HUB-uri” sau „incubatoare de afaceri”, precum și promovarea exporturilor și aplicarea conceptului „smart administration” prin digitalizarea serviciilor publice și e-guvernare.
Comisarul european Corina Crețu a spus că sunteți un exemplu de bune practici în ceea ce privește accesarea fondurilor europene. Care sunt principalele proiecte pe care le-ați derulat cu astfel de fonduri?
Una dintre prioritățile mele după ce am fost ales primar al sectorului 3 a fost reabilitarea termică a blocurilor. Din anul 2012 și până în prezent, am reabilitat aproximativ 1.200 de blocuri atât prin accesarea de fonduri europene, cât și prin programul local. Acest lucru a transformat Primăria Sectorului 3 în campioană națională la capitolul reabilitare termică, reușind să accesăm 85% din fondurile europene disponibile, alocate anvelopării termice în exercițiul financiar 2007 – 2014. De exemplu, chiar în prima lună a acestui an, am finalizat lucrările la alte 14 blocuri ce fac parte din proiectele pe fonduri europene „Creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe din Sectorul 3” – FE 22 și FE 36. Sper ca până la sfârșitul acestui an să începem lucrările la alte 300. Îmi doresc ca la final de 2018 să pot spune că am reabilitat termic 1.500 de blocuri, de când sunt primar al sectorului 3.
Care sunt proiectele Primăriei Sectorului 3 în ceea ce privește Sănătatea?
În anul 2013, am semnat un protocol între Primăria Sectorului 3 și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Prin acest proiect, am pus la dispoziție Facultății de Medicină o clădire în care își desfășoară activitatea în acest moment Facultatea de Stomatologie. În urma acestui protocol, vom demara un proiect de colaborare prin care sperăm ca cel puțin 10.000 de persoane care se află în baza de date a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3 să beneficieze anual de consultații și tratamente stomatologice.
Aruncând o privire restrospectivă peste 2017, care sunt cele mai mari realizări din acest an?
Principalele domenii de interes public în care am investit anul trecut au fost educația, aici amintesc construirea de săli de sport, reabilitarea termică și, nu în ultimul rând, implementarea conceptului „smart city”. De asemenea, am inaugurat Cinematograful Gloria și am continuat proiectul Hala Laminor. Aici, dezvoltăm un proiect benefic pentru comunitatea locală și revitalizăm o zonă strategică a sectorului 3. Un alt obiectiv important al anului 2017 a fost aprobarea Strategiei de Digitalizare a Primăriei Sectorului 3.
Ce priorități aveți pentru viitorul apropiat?
În ceea ce privește educația, în anul 2018 punem accent pe construirea de săli de sport la școlile din sector unde nu există și acolo unde avem teren. Până acum, ne-am concentrat pe reabilitarea și modernizarea unităților școlare, de acum, ne îndreptăm atenția spre construirea de săli de sport. De asemenea, mi-am propus să reabilitez în acest an încă 300 de blocuri, astfel încât să ajungem la 1.500. O atenție deosebită o voi acorda și parcului „Pantelimon”, ca acesta să arate la fel ca parcurile „Alexandru Ioan Cuza” și „Titan”.
