Ghidul este conceput pentru organizațiile de pacienți și pentru organizațiile de profesioniști din domeniul sănătății și cuprinde principii-cheie și exemple de bune practici pentru a le sprijini în prevenirea și gestionarea discontinuităților în aprovizionarea cu medicamente de uz uman.

Discontinuitatea în aprovizionare și disponibilitatea redusă a medicamentelor reprezintă probleme din ce în ce mai mari în UE și în întreaga lume, care au fost amplificate de pandemia de COVID-19. Aceasta poate avea un impact semnificativ asupra îngrijirii pacienților, provocând raționalizarea medicamentelor și întârzierea tratamentelor esențiale. Din cauza discontinuității, este posibil ca pacienții să fie nevoiți să folosească alternative mai puțin eficiente și ar putea risca să utilizeze medicamentele în mod incorect.

Cauzele acestei situații pot include probleme de producție care duc la întârzieri sau întreruperi ale producției, lipsa materiilor prime, creșterea cererii de medicamente, probleme de distribuție, întreruperi ale forței de muncă și dezastre naturale. Pacienții și profesioniștii din domeniul sănătății sunt principalii actori de la capătul lanțului de aprovizionare, prin urmare, activitățile lor de prevenire a lipsei se limitează, de obicei, la gestionarea cererii de medicamente cu risc de penurie. Ghidul EMA analizează, de asemenea, măsurile care contribuie la îmbunătățirea pregătirii, planificării și utilizării raționalizate a medicamentelor care fie înregistrează discontinuități în aprovizionare, fie se preconizează că vor fi în acest fel în viitorul apropiat.

Unele dintre recomandările cheie incluse în ghidul EMA se aplică doar organizațiilor de pacienți, altele doar organizațiilor de profesioniști din domeniul sănătății, iar altele la ambele. De exemplu, ambele tipuri de organizații sunt încurajate:

• să dezvolte observatoare în colaborare cu autoritățile naționale pentru a colecta și analiza informațiile de la pacienți și profesioniști din domeniul sănătății cu privire la discontinuități și la semnele timpurii ale acesteia;
• să colaboreze cu autoritățile naționale cu privire la criteriile și modalitățile de dezvoltare a registrelor de medicamente esențiale și critice;
• să organizeze campanii pe întreg teritoriul UE pentru a sensibiliza populația cu privire la discontinuitatea de medicamente, pentru a afla unde se pot găsi informații despre situația actuală, despre riscurile de stocare și despre utilizarea în siguranță a medicamentelor alternative.

Principalele recomandări au fost elaborate pe baza consultărilor cu organizațiile membre ale Grupului de lucru al pacienților și consumatorilor (PCWP) și ale Grupului de lucru al profesioniștilor din domeniul sănătății (HCPWP) din cadrul EMA. Acestea se bazează pe practicile și inițiativele existente în fiecare stat membru al UE, unde recomandările au fost puse în aplicare adesea în mod izolat, unele dintre acestea fiind descrise în anexa la ghid. Setul complet de orientări poate fi consultat în ghidul de bune practici, dar și într-o fișă informativă elaborată de EMA pentru pacienți și profesioniști din domeniul sănătății.

(BG)