Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) a organizat mai multe acțiuni și evenimente publice cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hepatitelor, stabilită la nivel internațional pe data de 28 iulie. Obiectivele sunt de a crește gradul de conștientizare cu privire la afecțiunile provocate de virusurile hepatitice – direct, asupra stării de sănătate a oamenilor și, indirect, asupra resurselor financiare ale sistemului de sănătate. „Printre măsurile necesare combaterii hepatitelor este nevoia de testare masivă a populației, mai ales a celei aflate la risc, de accesul imediat la tratamente pentru cei diagnosticați, de acces la toate tratamentele accesibile la nivel european”, spune Marinela Debu, președintele Asociației pacienților cu afecțiuni hepatice (APAH-RO)
Cum pot fi îmbunătățite programele de testare a populației la nivel național?
Din luna iulie 2021 au început cele două programe de testare a populației prin fonduri europene, care acoperă 24 de județe din țară: până la finalul anului 2023, peste 240.000 de persoane din zona de Sud-Est vor fi testate pentru infecția cu virusurile hepatitice B și C. În patru județe deja au început sau urmează să înceapă campaniile de testare. Aceste programe se adresează persoanelor din categorii aflate la risc: din mediul rural, din medii defavorizate, oameni cu venituri mici, etc. Aceste campanii se fac cu suportul medicilor de familie care se înscriu ori s-au înscris în program. Sperăm ca, odată cu aceste programe, să impulsionăm medicii de familie să-și folosească posibilitatea pe care o au din iulie 2018 de a testa pacienții asigurați de pe listele lor care au factori de risc pentru hepatite. Când vine pacientul pentru analizele uzuale, medicul de familie poate trece pe buletinul de trimitere și markerii virali ai tuturor pacienților, nu doar femeilor însărcinate. Din păcate, deși au trecut trei ani de când s-a implementat programul (CNAS a introdus în pachetul de bază aceste analize), încă sunt medici de familie care nu știu că au această posibilitate. În plus, mulți ne semnalează că problema este, de fapt, la laboratoare, unde se termină fondurile. Sunt medici de familie care au testat și tratat peste 50% dintre pacienții aflați pe liste, deci se poate. Trebuie impulsionați medicii de familie, sprijiniți pe toate căile, astfel încât să poată face aceste testări.
Trebuie să învățăm din lecția COVID: hepatita este o boală infecțioasă și se răspândește. Orice pacient nedepistat și netratat la timp este un potențial focar de infecție. Fără aceste lucruri puse la punct, nu o să putem vorbi niciodată de eliminarea hepatitelor virale. Nu mai putem sta așa, trebuie schimbată abordarea. Avem un Plan-Cadru Național de Eliminare a Hepatitelor Virale în care trebuie investit mai mult, care ar trebui să aibă un buget și termene asumate.
Care sunt rezultatele preconizate ale acestor proiecte?
Registrul este deja pregătit la Institutul Național de Sănătate Publică prin programul LIVERO 1 și în el vor fi introduse datele pe măsură ce se va înainta cu campaniile de testare. Sperăm să depistăm cât mai mulți dintre cei care ar putea fi infectați, să li se facă stadializarea, să știe care este situația lor. Faptul că toți cei depistați vor fi duși în centrele universitare arondate proiectului și li se vor face toate analizele – se va vedea care este gradul de fibroză – este un mare pas. Un alt aspect important prevăzut în aceste proiecte este că dacă o persoană are domiciliul într-unul din județele arondate proiectului, ea se poate testa la orice medic de familie din județul respectiv care face parte din proiect, dacă se încadrează în categoriile de risc. Testul este unul rapid, din sânge și în 15 minute se știe rezultatul.
În ce stadiu se află, în momentul de față, programul de tratament al hepatitei C?
Se derulează negocieri pentru un nou contract cost-volum-rezultat. Sperăm să se reia programul cât mai repede. Deja avem prima lună de pauză și va urma, cu siguranță, încă una, sperăm să nu fie mai multe. De fiecare dată când trec cele 12 luni de contract cost-volum-rezultat, noi avem emoții. Anul acesta, de exemplu, contractul care s-a încheiat la 30 iunie a fost prelungit de două ori: el s-a terminat, de fapt, pe 30 ianuarie 2021. Deși au existat aceste două prelungiri, nu s-a putut evita pauza: nu înțelegem de ce nu se pot găsi soluții pentru ca pacientul să nu simtă pe pielea lui efectele negocierilor. Persoanele depistate în această perioadă se află în situația în care trebuie să aștepte. Degeaba le spunem că avem tratamente care pot vindeca hepatita C, dacă ei nu au acces la acestea. Și așa diagnosticul are un impact negativ asupra psihicului pacienților.
În contractul vechi cu CNAS au fost incluși 18.000 de pacienți, dar nici jumătate nu a ajuns efectiv la tratament. Câți pacienți sunt prevăzuți în noul contract?
Doar puțin peste 8.400 de persoane au ajuns la tratament, dar este explicabil în acest context pandemic. Pe noul contract am văzut că sunt 10.000 de pacienți. Dacă vor fi câte 10.000 pe fiecare an, nu o să ne atingem obiectivul de eliminare a hepatitelor virale prevăzut în strategia OMS. Ce se depistează acum reprezintă populația activă, aflată în câmpul muncii. Trebuie să ne îndreptăm și către neasigurați, care au nevoie să fie vindecați pentru a nu mai transmite.
Atât hepatita B, cât și hepatita C sunt boli tăcute, dau primele semne când este destul de târziu. Mai este o capcană des întâlnită la pacienții cu hepatita B care au boala inactivă și sunt considerați purtători sănătoși. Niciun medic n-ar trebui să-i spună unui pacient că este purtător sănătos, pentru că astfel de persoane, dacă nu se îngrijesc, pot ajunge direct la cancer hepatic.
Educația populației – campanii de conștientizare au tot fost de când au apărut în România terapiile interferon free, dar par că nu sunt suficiente. Ce ne lipsește pe partea de educație și de eliminare a stigmei la care sunt supuse persoanele infectate?
De-a lungul timpului, am propus tuturor factorilor de decizie să ne așezăm cu toții la o masă (Ministerul Sănătății, ONG-uri, medici specialiști) și să realizăm materiale agreate în comun pe care să le folosim peste tot: pornind de la școală, adaptate pentru clasele primare, gimnaziale și liceu, până la populația generală, fie prin medicul de familie, fie prin campanii intense stradale organizate în permanență, nu doar de Ziua Mondială a Hepatitelor sau de două-trei ori pe an.
Oamenii încă au senzația că hepatita B se transmite prin atingerea mâinilor. Am făcut chestionare și 70% dintre cei care au răspuns consideră că hepatita B se transmite prin mâini murdare. Asta explică de ce cineva care nu știe cum se transmite hepatita B și stă față în față cu o persoană bolnavă are o teamă din start. Este nevoie de foarte multă educație. Ar trebui să nu ne mai speriem să le spunem adolescenților (copii peste 14 ani) realitatea referitor la modalitatea de transmitere a hepatitelor virale, pentru că doar așa vor ști cum să se protejeze de fiecare tip de hepatită.
de Valentina Grigore
