Două evenimente academice din domeniul cercetării ştiinţifice neurologice – a VIII-a ediţie a Cursului European de Neuroreabilitare-RoNeuro Brain Days şi cea de-a XIII-a manifestare a Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie – vor transforma stațiunea Eforie Nod, pentru o săptămână, în capitala mondială a neurologiei.
În perioada 29 iunie – 5 iulie a.c., manifestările științifice vor reuni academicieni, profesori şi cercetători ştiinţifici de top, medici neurologi (primari şi specialişti), precum şi medici rezidenţi din aceeaşi specialitate medicală, pentru a descoperi şi a dezbate împreună, cele mai recente noutăţi din cercetarea ştiinţifică neurologică apărute la nivel mondial.
Intrată de ani buni în ierarhia evenimentelor mondiale de specialitate, manifestarea ştiinţifică medicală anuală de la Eforie Nord atinge, în 2018, noi recorduri, atât din punct de vedere al numărului de participanţi, al lectorilor, cât şi al lucrărilor ştiinţifice ce vor fi prezentate. Peste 300 de participanţi vor asista la dezbateri, fiind aduse în prim plan ultimele descoperiri medicale în tratarea afecţiunilor neurologice în tot ansamblul lor, aceste informaţii de ultimă oră fiindu-le oferite de către 52 de profesori din întreaga lume, prin prezentarea a 73 de lucrări ştiinţifice şi cazuri practice. Anul acesta, majoritatea sesiunilor inserate în programul ştiinţific vor avea un numitor comun şi anume: Neuroreabilitarea.
Organizatori
Manifestarea ştiinţifică este organizată de către Fundația Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) împreună cu Societatea de Neurologie din România (SNR) şi Academia de Ştiinţe Medicale din România, precum şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR). Coordonatorii evenimentului sunt prof. dr. Natan Bornstein, vicepreședinte al World Stroke Organization (WSO), prof. dr. Dafin Mureşanu, Universitatea de Medicină si Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, preşedinte al SSNN şi al EFNRS, şi prof. dr. Ovidiu Bajenaru, Universitatea de Medicină si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Române.
“Nu cred că este întâmplător faptul că această manifestare ştiinţifică realizată în România a atins un nou punct al longevităţii şi, prin interesul crescut, în mod constant, demonstrat atât de către lectori, cât şi de către participanţi, prin prezenţa lor în număr mare, dar şi prin valoarea lucrărilor ştiinţifice, ne arată faptul că neurologia românească şi cercetarea ştiinţifică din ţara noastră, prin reprezentanţii săi, aduc în fiecare an un plus de valoare medicinei mondiale, poziţionând astfel România pe un loc înalt în lume, proces început cu mulţi ani în urmă de către marele nostru savant Gheorghe Marinescu” a declarat prof. dr. Dafin Mureşanu. Acesta a ţinut să precizeze că “această manifestare reprezintă în sine o onoare şi totodată un rod al izbânzii şi recunoştinţei profesionale de care se bucură astăzi neurologii români şi, în anul centenarului Marii Uniri de la 1918, va trebui să facem cu toţii încă o promisiune de devotament hipocratic atât pentru strămoşii medicinei româneşti, cât şi pentru viitorii medici şi pacienţi”.
Neurorecuperarea şi neuroplasticitatea, axe principale în cercetarea ştiinţifică
Traumatismele cranio-cerebrale (TCC) , scleroza multiplă, neuropatiile periferice, bolile Parkinson şi Alzeihmer, accidentul vascular-cerebral sau bolile neurologice rare, care afectează milioane de oameni anual, la nivel mondial, vor creiona expozeul ştiinţific al acestei ample manifestări medicale. Prin lucrările prezentate, profesori din SUA, Rusia, UK, Israel, Germania, Italia, Austria, Suedia, Spania, Franţa, Slovenia, Croaţia, Polonia, Serbia, Republica Moldova şi România vor atinge cele mai sensibile incursiuni ştiinţifice în prevenţia, diagnosticarea, tratarea, monitorizarea şi neurorecuperarea acestor afecţiuni.
“În căutarea terapiilor inovative, fie că discutăm despre accidentul vascular-cerebral (AVC), bolile Parkinson sau Alzheimer, traumatismul cranio-cerebral sau alte afecţiuni cu impact neurologic, începutul secolului XXI a dezvoltat noi idei ştiinţifice a căror punere în practică reprezintă astăzi sfera principală a studiilor clinice şi a dezbaterilor, la cel mai înalt nivel, ale cercetătorilor neurologi. Astfel, neuroplasticitatea şi neurorecuperarea au devenit axe principale de cercetare şi transfer informaţional în neurologia mondială şi, în consecinţă, le vom regăsi în cadrul prezentărilor ştiinţifice de anul acesta”, a subliniat prof. dr. Dafin Mureşanu.
Statistica bolilor neurologice
Potrivit studiilor, boala Parkinson îşi poate dubla numărul pacienţilor până în 2030. În prezent aproximativ 6,3 milioane de persoane din întreaga lume suferă de Parkinson, dintre care 1,5 milioane de europeni, iar în România suunt peste 70.000 de bolnavi.
În ceea ce priveşte accidentul vascular-cerebral, aproximativ un milion de cazuri se înregistrează anual în Europa, studiile fiind raportate la o populaţie de 500 de milioane de locuitori. La nivel mondial, AVC constituie a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer şi, conform ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au fost înregistrate în întreaga lume peste 15 milioane de cazuri noi de AVC. Aproximativ 5 milioane dintre aceşti pacienţi decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi la mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Prevalența AVC în România este de 0,1% pentru grupa de vârstă sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de vârstă 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârstă 55-70 ani şi 13,9% la vârsta de peste 70 de ani.
Scleroza multiplă sau “boala cu 1.000 de feţe” este o afecţiune cu o etiologie încă neelucidată, fiind determinată de distrugerea mielinei la nivelul sistemului nervos, atât la nivel cerebral, cât și la nivelul măduvei spinării, precum şi degenerarea axonală, fapt ce determină un tablou clinic foarte variat. Este afectată populația tânără, boala fiind diagosticată, cel mai frecvent, la persoane cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani. La nivel mondial există aproximativ 2,1 milioane de pacienți cu SM, iar în România, numărul acestora este de aproximativ 10.000. Statisticile arată că, la nivelul UE, numărul bolnavilor de SM s-a dublat în ultimii șase ani, ajungând la circa 600.000.
O altă afecţiune neurologică gravă o reprezintă traumatismul cranio-cerebral de care suferă anual, aproximativ 10 milioane de oameni. Organizația Mondială a Sănătății preconizează că până în anul 2020, accidentele rutiere, principala cauză a traumatismelor cranio-cerebrale, vor deveni al treilea mare contributor la povara globală a bolii și dizabilității, după bolile cardiovasculare și depresie. În Europa, 1,6 milioane de pacienți sunt internați anual cu diagnostic de traumatism cranio-cerebral, iar dintre aceștia 66.000 decedează. În România, numărul cazurilor este în creştere – 300 la 100.000 de locuitori, principala cauză fiind accidentele rutiere, 75% dintre persoanele decedate în accidente rutiere au suferit un traumatism cranio-cerebral. Anual, în țara noastă, se înregistează peste 60.000 de noi cazuri de TCC.
Despre Alzeihmer, statisticile arată că în România există astăzi peste 500.000 de pacienţi care suferă de aşa-zisa boală a uitării. Dacă la nivel mondial numărul pacienţilor cu boala Alzheimer este de aproximativ 25 de milioane, anual înregistrându-se circa 5 milioane de pacienţi, estimările arată că, în 2050, numărul acestora va depăşi 44 de milioane.
Despre SSNN
Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) a fost înființată în 2005 de către un grup internaţional de medici şi cercetători, la inițiativa prof. dr. Dafin F. Mureşanu, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, şi a prof. dr. Ovidiu Băjenaru, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” din Bucureşti. SSNN este o organizaţie ştiinţifică dedicată cercetării fundamentale şi clinice, crearea unui forum de discuţii pentru a contribui la o mai bună înțelegere a proceselor neurobiologice endogene și dezvoltarea unor strategii terapeutice farmacologice şi non-farmacologice în domeniul neuroprotecției şi neuroregenerării.
Valentina Grigore
