Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca atrage tot mai mulți studenți din România și din străinătate, dezvoltându-se constant prin investiții în infrastructură, internaționalizare și cercetare. Prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul universității, vorbește despre rolul educației medicale în reformarea sistemului de sănătate, importanța evaluării tehnologiilor medicale și a politicilor publice coerente, dar și despre ce înseamnă să formezi medici empatici, într-un sistem centrat pe pacient.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca atrage anual un număr tot mai mare de studenți, inclusiv din afara țării. Ce credeți că determină această opțiune, într-un context educațional în continuă schimbare?
Universitatea noastră are o identitate academică solidă, construită în peste un secol de excelență în educație, cercetare și activitate medicală. Atractivitatea sa se datorează în primul rând calității actului educațional, centrat pe student, bazat pe cele mai noi descoperiri științifice și practicat într-un cadru academic modern și empatic.
De asemenea, suntem una dintre cele mai internaționalizate universități de profil din Europa, cu peste 3.300 de studenți străini din 60 de țări, de pe 6 continente. Ei aleg UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca nu doar pentru renumele școlii medicale clujene, ci și pentru siguranța, deschiderea culturală și calitatea vieții din oraș. Investim constant în infrastructură, în digitalizare, în parteneriate internaționale și în programe de mobilitate.
Consolidarea capacității instituționale în domeniul sănătății presupune nu doar strategii și programe, ci și investiții reale în spații de învățare moderne, adaptate noilor cerințe ale educației medicale. Universitatea a realizat investiții de peste 45 de milioane de lei pentru modernizarea și reabilitarea infrastructurii educaționale. Printre realizările semnificative se numără:
- extinderea Centrului de Aptitudini Practice și Simulare în Medicină, cu cinci laboratoare noi, dotate cu tehnologii de vârf (chirurgie robotică DaVinci, VR medical, simulatoare laparoscopice și pentru proceduri intervenționale);
- dezvoltarea unui nou Centru de Simulare, Training și Cercetare, alături de un Centru de Chirurgie Experimentală, pe o suprafață de 4.000 m², finanțat parțial prin PNRR;
- construirea unei noi biblioteci universitare, a unei biobaze și a patru amfiteatre moderne.
Anul acesta sărbătorim 25 de ani de la înființarea secției în limba franceză a Facultății de Medicină, care a început cu doar 15 studenți și a ajuns astăzi la peste 1.500 de studenți francofoni. Este o dovadă a angajamentului nostru față de internaționalizare și a prestigiului de care se bucură diploma obținută la Cluj.
De asemenea, faptul că suntem parte din alianța NeurotechEU – The European University of Brain and Technology, alături de alte 8 universități de mare prestigiu din Europa, le oferă studenților oportunități extinse de formare interdisciplinară, într-un cadru european dinamic și inovator.
Evaluarea tehnologiilor medicale (HTA) este un pilon important al Pachetului Farmaceutic European. În calitate de conducător al unui program de master despre HTA, ne puteți spune cum contribuie, concret, acest instrument la facilitarea accesului pacienților la tratamente inovatoare și la susținerea competitivității industriei farmaceutice?
Evaluarea tehnologiilor medicale (Health Technology Assessement) este un proces esențial într-un sistem de sănătate modern. Prin HTA, deciziile privind includerea unor medicamente sau tehnologii în lista de rambursare nu se bazează doar pe costuri sau pe disponibilitate, ci pe dovezi solide privind eficiența, siguranța, cost-eficiența și impactul asupra calității vieții pacienților.
Masteratul „Health Economics and Outcomes Research” (HEOR), care va începe din această toamnă la UMF „Iuliu Hațieganu”, este un program unic în România, dezvoltat în acord cu direcțiile strategice europene. Pregătim specialiști capabili să realizeze analize economice și evaluări de impact care susțin autoritățile de reglementare, industria farmaceutică și sistemul de sănătate în luarea deciziilor corecte.
Astfel, HTA devine o punte între inovație și acces echitabil la tratamente pentru pacienți, dar și un instrument de optimizare a resurselor și de încurajare a investițiilor în cercetare și inovare.
Care considerați că sunt principalele cauze ale erodării încrederii cetățenilor în sistemul de sănătate și ce soluții ar putea contribui la recâștigarea acestei încrederi?
Încrederea se clădește în timp, dar se poate pierde rapid atunci când sistemul devine impersonal, inaccesibil sau inechitabil. Lipsa de transparență, birocrația, aglomerarea serviciilor medicale, lipsa comunicării empatice cu pacienții sau percepția inegalității în accesul la îngrijiri sunt factori care contribuie la erodarea încrederii.
Pentru a o recâștiga, este esențial să investim în comunicarea medic-pacient, în formarea continuă a cadrelor medicale, dar și în infrastructură, digitalizare și debirocratizare. Educația medicală joacă un rol esențial în acest proces: formăm nu doar medici buni, ci și oameni empatici, capabili să inspire încredere prin competență și profesionalism. Totodată, este nevoie de o viziune clară la nivel de politici publice, de stabilitate legislativă și de parteneriate între stat, mediul academic, societate și industrie.
Suntem la începutul unui nou ciclu politic. Ce așteptări aveți de la autorități în ceea ce privește sprijinul pentru educația medicală, cercetarea universitară și, mai larg, reforma sistemului de sănătate?
Așteptăm din partea autorităților un angajament ferm și consecvent pentru educație și cercetare, nu doar declarativ, ci susținut prin politici coerente și resurse alocate corect. Educația medicală nu este un cost, ci o investiție strategică în viitorul sănătății publice. Avem nevoie de:
- finanțare predictibilă pentru universități și cercetare;
- sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii academice și clinice;
- recunoașterea și integrarea centrelor universitare medicale în politicile de sănătate publică și de resursă umană în sănătate;
- încurajarea digitalizării, inovației și internaționalizării în învățământul medical.
Mai mult decât orice, avem nevoie de stabilitate și o relație de încredere între sistemul universitar și autorități. Fără un parteneriat solid, reforma în sănătate va rămâne fragmentată. Universitățile de medicină și farmacie din România sunt parteneri strategici ai statului în formarea resursei umane și în dezvoltarea unui sistem de sănătate rezilient. Așteptăm ca acest rol să fie recunoscut și valorificat în mod real.
Bogdan Guță
