Suntem într-o orchestră și doar umăr la umăr putem scrie istoria ieșirii din pandemie (umăr vaccinat, la umăr vaccinat). Recunosc, scriu un articol cu paranteze.
În ultimii doi ani, asistăm la o urgență sanitară majoră pentru toți cetățenii, societățile și economia mondială. La început, lumea părea pusă sub lacăt, iar consecințele au avut un efect de domino. Totuși, sistemele de sănătate au reacționat și gestionat situația de criză de la primele cazuri de COVID-19 și au intrat din val în val cu mai multe lecții învățate. Unele au fost însușite pe deplin, altele, doar parțial. Exercițiul crizei sanitare a venit cu lecții pentru societate, sistemul de sănătate și jurnaliști. Pun accentul pe presă pentru că mă vizează direct.
LECȚIA IMPORTANȚEI / PROFESIILE DIN PRIMA LINIE
În acești doi ani, societatea s-a reîntors cu fața către profesiile din PRIMA linie. Vorbim despre medici, casieri, polițiști… În prezent, ei duc greutatea acestor zile, chiar dacă au ocupații care, de-a lungul anilor, nu au fost plătite cel mai bine și nu au avut cele mai bune condiții de lucru. În caz de criză, ei sunt primii care intervin, fac față riscului, rezistă, aduc viață, speranță și devin modele de demnitate umană.
LECȚIA SOLIDARITĂȚII ȘI FRATERNITĂȚII
Argintul viu al sistemelor de sănătate sunt cadrele medicale. A oferi ajutor altui stat, atunci când și tu ai nevoie, nu este doar un gest de umanitate, ci și un gest de fraternitate (mai ales pentru noi, românii din Basarabia). Am văzut această lecție din partea României. Medicii din România au mers în Lombardia, Italia, apoi în Republica Moldova. Noi, presa din Republica Moldova, scriam poate tehnic despre asta, dar în sinea noastră simțeam atâta demnitate, recunoștință, mândrie, emoție și… fraternitate! În presa online, aceste emoții arată astfel:
(27 aprilie 2020. Până în acea zi, în Republica Moldova erau confirmate deja peste 3400 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și înregistrate mai mult de 100 de decese. Republica Moldova avea mare nevoie de ajutor și o vorbă veche spune că fratele la nevoie se cunoaște, iar sângele apă nu se face. Sprijinul era anunțat în condițiile în care și România avea mare nevoie de asistență și ducea o luptă grea cu pandemia de COVID – 19. În doar trei zile, a fost formată o echipă din peste 50 de persoane. Pe 30 aprilie, medicii români au trecut Prutul pentru a intra în lupta cu pandemia alături de specialiștii basarabeni. Medicii din România au fost repartizați la spitalele din Chișinău, Bălți și Cahul în secțiile primiri urgențe, anestezie și terapie intensivă, pentru a salva vieți.)
Pare un text ordinar, dar pentru noi, cei din Basarabia, era confirmarea că în cele mai complicate momente… nu suntem singuri, dar suntem împreună!!!
A urmat lecția recunoștinței, atunci când medicii din Republica Moldova au plecat în misiune la colegii din România. O continuitate a relației de fraternitate.
LECȚII PENTRU SISTEM
Lecția oferită de COVID-19 a accentuat nevoia implementării unor reforme urgente în sistemul de sănătate (realitatea din Republica Moldova și nu numai). Astfel, la nivel global, tot mai multe organizații discută despre prevenirea bolilor și digitalizarea prin intermediul unui registru european al sănătății. La nivel global, se discută deja despre a investi mai mult într-un sistem de prevenire a epidemiilor. Experții susțin că sunt necesare strategii de creștere a accesului la sănătate în zonele rurale. Deschid paranteza… (Pandemia de COVID-19 a accentuat nevoia unor reforme pentru consolidarea încrederii populației în sistemul de sănătate, lucru observat mai ales în campania de vaccinare, lupta cu falsurile despre vaccin și realitatea dură că toate teoriile conspiraționiste există, în condițiile în care încrederea cetățeanului în sistemul de sănătate este foarte, foarte mică. Din păcate!)
Alte concluzii preluate de la experți ar fi:
- pandemia a accentuat nevoia consultanței la distanță;
- apariția telemedicinii instaurată pe termen lung, chiar și după pandemie;
- necesitatea investițiilor în infrastructura de monitorizare a bolilor;
- principiul echității în finanțarea sistemului de sănătate;
- acces echitabil la diagnostic și tratament;
- consolidarea serviciilor de medicină primară;
- o provocare a devenit sustenabilitatea sistemelor naționale de sănătate, a industriei medicamentelor și echipamentelor medicale, deschid paranteza… (pandemia a developat vulnerabilitatea importurilor);
- cooperare regională și internațională în vederea blocării unor focare epidemiologice;
- lista ar putea continua, dar să trecem la alte… LECȚII.
LECȚII PENTRU JURNALIȘTI
Umăr la umăr… deschid paranteza (umăr vaccinat lângă umăr vaccinat) putem scrie istoria ieșirii din pandemie).
Înainte de a demara campania de vaccinare în Republica Moldova, pe 2 martie 2021, noi, jurnaliștii, am avut un offline cu comunitatea medicală, organizată de Ministerul Sănătății, pentru a avea un (dicționar) al scenariilor de vaccinare, pentru a-i cunoaște față în față pe specialiștii grupului de comunicare și pentru a apela la ei după răspunsuri în materialele de presă. Fraza de început a fost… deschid paranteza („Noi suntem medici și avem argumentele medicale, iar voi sunteți jurnaliști și anume voi veți scrie istoria ieșirii din pandemie”).
Jurnaliștii pot scrie istoria ieșirii din pandemie. Prin calitatea scrisului, vorbitului, prin esența profesiei de a analiza, diseca, scrie, edita, vorbi, transmite informații despre pandemie, campania de vaccinare, medici. Dar mai este o lecție, în viziunea mea subiectivă: să nu aducem pe ecran spectacolul morții. Ca jurnalist…. este mai presus să nu faci spectacol din moarte, ci să vrei să servești actul jurnalistic, în echilibru.
O paranteză de final… (La începutul pandemiei, când așteptam cifrele despre cazurile COVID-19, francezii aveau un singur buletin de știri de la Ministerul Sănătății cu bilanțul zilei. Și atât!)
E un final cu o invitație la reflectare. Chiar dacă suntem în valul al IV-lea de COVID-19 și încă domină incertitudinea… CITITORULE, CARE SUNT LECȚIILE TALE DIN PANDEMIE?
de Elena Guțu, jurnalist TVR Moldova, Producător/Moderator emisiunea Obiectiv comun
