Interviu cu dr. Manuela Stanciu, medic primar Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB)

Diabetul zaharat este o afecțiune cronică multisistemică, cu evoluție adesea silențioasă, dar cu potențial major de complicații cardiovasculare, neurologice, renale și oftalmologice. Prevenirea bolii, dar și a complicațiilor, începe cu diagnosticarea precoce și continuă printr-un traseu medical bine structurat, în care medicul de familie și diabetologul joacă un rol central. ”Managementul modern al diabetului presupune însă mai mult decât control glicemic: înseamnă colaborare multidisciplinară, monitorizare constantă și implicarea activă a pacientului. Aderența la tratament și la recomandările privind stilul de viață rămâne elementul decisiv care poate face diferența între o evoluție complicată și o viață activă, cu o calitate bună pe termen lung”, explică dr. Manuela Stanciu.

Care este traseul optim al persoanei cu diabet de tip 1 sau diabet de tip 2?

Medicul de familie este, de obicei,  primul contact medical pentru o persoană care are simptome sau factori de risc pentru diabet (vârsta peste 45 ani, obezitate, istoric familial, hipertensiune). Medicul de familie poate efectua analize de sânge ( glicemie ajeune, hemoglobina glicată, test de toleranță la glucoză), teste mai specifice sau trimiteri către specialist.

Medicul diabetolog va stabili tipul de diabet ( tip 1, tip 2, gestațional, MODY sau alte tipuri de diabet) și conduita terapeutică.

După diagnosticarea afecțiunii, pacientul poate fi inclus în Programul Național de Diabet  gestionat de CNAS. Acest program asigură monitorizarea periodică a bolii, tratamentul medicamentos, insulinic,  teste de automonitorizare glicemică, dispozitive medicale (sistem de monitorizare glicemică continuă, pompe de insulină) conform criteriilor de eligibilitate.

Cât de importante sunt aderența la tratament și respectarea indicațiilor medicului pentru prevenirea complicațiilor diabetului?

Aderenta la tratament este esențială în diabetul zaharat, deoarece această afecțiune cronică este nedureroasă și poate evolua mulți ani (în special tipul 2 de diabet, care este și cel mai frecvent) fără simptome evidente. Complicațiile se instalează lent, dar sunt ireversibile. Mulți pacienți neglijează tratamentul tocmai pentru că afecțiunea e asimptomatică. Aderența înseamnă administrarea corectă a medicației, respectarea recomandărilor nutriționale, activitate fizică regulată, automonitorizare glicemică, controale medicale periodice. Aderența va crește calitatea și durata vieții  pacienților. Un pacient cu diabet bine controlat va avea o viață activă normală, va putea munci, călători sau face sport, va evita spitalizările și invaliditatea.

Tratamentul în diabet nu trebuie să fie opțional, chiar dacă pacientul se simte bine. Respectarea recomandărilor medicale este cea mai eficientă formă de prevenție a complicațiilor diabetului (scade riscul de BCV, AVC, nefropatie, neuropatie, retinopatie).

Cum funcționează echipa multidisciplinară în prevenirea și tratamentul complicațiilor diabetului?

Diabetul este o boală cronică multisistemică ce afectează mai multe organe. De aceea, prevenirea și tratamentul complicațiilor nu pot fi realizate de un singur medic, ci necesită o echipă multidisciplinară.

• Medicul diabetolog: stabilește și ajustează tratamentul antidiabetic, monitorizează controlul glicemic, urmărește comorbiditățile ( HTA, dislipidemie, obezitate), screenează pacientul pentru apariția complicațiilor sau îndrumă pacientul către alt specialist pentru screenare/diagnostic/tratament
• Medicul de familie: monitorizează pacientul între controalele de specialitate, urmărește comorbiditățile ( HTA, dislipidemie, obezitate), asigură continuitatea îngrijirii
• Medicul oftalmolog: efectuează controale periodice ale FO (fundul de ochi), depistează și tratează retinopatia diabetică, previne pierderea vederii prin diagnostic precoce
• Medicul cardiolog: evaluează riscul cardiovascular sau prezența bolii cardiovasculare prin investigații specifice, ghidează tratamentul cardiologic pentru pacienții aflați în prevenție primară/secundară
• Medicul neurolog: efectuează investigații specifice pentru neuropatia diabetică, ghidează tratamentul contribuind la prevenirea ulcerelor și amputațiilor
• Medicul nefrolog: monitorizează nefropatia diabetică, previne progresia bolii renale cronice
• Medicul chirurg / podiatru: îngrijește piciorul diabetic, tratează ulcerele și infecțiile și previne amputațiile
• Nutriționistul/ dieteticianul: elaborează planul alimentar personalizat, ajută la controlul ponderal

Echipa multidisciplinară va asigura o abordare integrată, continuă și personalizată a persoanei cu diabet, fiind esențială pentru prevenirea și tratamentul complicațiilor bolii.

Vorbim încă din 2020 de Legea prevenției în diabet. Care sunt principalele prevederi ce ar trebui implementate pentru a ajuta atât medicul, cât și pacientul?

Legea prevenției în diabet din 2020 pune accent pe screening, educație și rolul medicului de familie, însă a fost slab implementată. Ideea centrală a legii este mutarea accentului de pe tratament pe prevenție, depistare precoce și educație. Legea prevede identificarea persoanelor cu risc (supraponderali, antecedente familiale, HTA, dislipidemie, femei cu diabet gestațional), testări periodice (glicemie, HbA1c ) la nivel de medicină de familie. Ar trebui implementate consultații de prevenție decontate, programe naționale de educație nutrițională, ședințe decontate de consiliere nutriționala, monitorizare digitală.

Care sunt cele mai des întâlnite probleme/concepții greșite cu care vă întâlniți în practica medicală zilnică și cum pot fi combătute?

• Dacă nu am respectat regimul, nu avea sens să mai iau tratamentul – este cu atât mai grav să întrerupă și tratamentul dacă nu respectă regimul
• Terapia insulinică înseamnă că boala este în ultimul stadiu de severitate – de fapt, terapia insulinică este singurul tratament în diabetul zaharat tip 1 și alegerea potrivită în prezența insulinopeniei sau a contraindicațiilor pentru alte clase terapeutice
• Evaluarea terapiei antidiabetice se facce doar prin impactul asupra glicemiei – de fapt, nu toate clasele antidiabetice au eficacitate antihiperglicemiantă mare sau un efect antihiperglicemiant imediat
• Minimizarea riscurilor diabetului în absența simptomatologiei hiperglicemice (nu am de ce să iau tratament pentru că mă simt foarte bine ) - evoluția către complicații este asimptomatică.