Cardul de sănătate, creșterea transparenței și diminuarea risipei sunt principalele obiective ale președintelui CNAS, Dr. Cristian Bușoi. După experienţa de şase ani din Parlamentul European, implicându-se activ în cadrul Comisiei Parlamentului European pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară, Dr. Cristian Buşoi s-a întors în ţară în iunie 2013, când a fost numit Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Preşedintele CNAS, Cristian Buşoi, a anunţat că până la sfârşitul acestui an vor fi produse, la nivel naţional, 7,5 milioane de carduri de sănătate şi că distribuţia către casele judeţene de asigurări de sănătate va avea loc începând cu anul 2014, precum şi stabilirea specificaţiilor pentru cititoarele de carduri.
„Cardul naţional electronic de sănătate este un proiect prioritar pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care aduce avantaje importante asiguraţilor. În acelaşi timp, acest proiect va contribui la creşterea transparenţei şi eficienţei cheltuirii banului public în sistemul social al asigurărilor de sănătate”, a declarat Dr. Cristian Buşoi, preşedintele CNAS.
Cu alte cuvinte, cardul de sănătate este un instrument necesar în asigurarea unei transparențe reale la nivelul activității CNAS și a unei comunicări permanente cu populația, asigurații, media și instituțiile publice, cât și pentru creșterea eficienței în gestionarea fondurilor din asigurările publice de sănătate și reducerea cheltuirii ineficiente a banului public în sănătate.
Acest card permite pacienților să aibă acces la informații legate de grupa sanguină, factorul RH, bolile majore de care suferă sau dacă aceștia doresc sau nu, în caz de deces, să-și doneze organele. Cardul va fi disponibil pe o perioadă de 5 ani şi va constitui singura modalitate prin care un pacient poate să demonstreze dacă este sau nu asigurat.
„Există multe deficiențe ale sistemului de sănătate, iar cele mai multe se pot rezolva printr-o acțiune comună a Casei de Asigurări de Sănătate și a Ministerului Sănătății. Sigur că sunt unele detalii care țin doar de CNAS, iar aici mă refer în primul rând la nevoia de a fi mai trasparentă și mai apropiată de cetățean, pentru ca cei care contribuie la sistemul național de sănătate să știe în detaliu ce se întâmplă cu banii lor, cum sunt cheltuiți și că sunt cheltuiți eficient”, a declarat Dr. Cristian Bușoi, după ce premierul l-a propus ca șef al CNAS.
Pe lângă creșterea gradului de transparență de la nivelul instituției, preşedintele CNAS pune accent şi pe îmbunătățirea relației cu medicii de familie, precum şi pe o mai bună gestionare a programelor naționale prin care pacienților li se decontează anumite medicamente sau servicii medicale.
„Proiectele care se află deja în derulare, cum ar fi proiectul cardului de sănătate sau al dosarului electronic al pacientului, dar în ceea ce priveşte proiectul cardului de sănătate am întârziat foarte mult, aşadar trebuie să accelerăm puţin lucrurile. Există, de asemenea, câteva lucruri care pot fi îmbunătățite şi în programele naționale de sănătate, o prioritate constituind programul de oncologie. În plus, cred că și medicina de familie și medicii de familie merită mai multă atenție și mai multă susținere, însă în acest caz este mai degrabă o decizie a Ministerului Sănătății și a Ministerului de Finanțe și a Guvernului în ansamblu atunci când aprobă contractul cadru sau modificarea la acest contract”, a adăugat Bușoi.
În ceea ce priveşte proiectul cardului electronic de sănătate, Preşedintele CNAS şi-a luat angajamentul să convingă medicii de familie să ajute la distribuirea cardului de sănătate.
Acest lucru a adus unele nemulţumiri în rândul medicilor de familie, care au transmis prin Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF), care îi reprezintă, că nu sunt de acord cu distribuirea cardului de sănătate şi că “obligativitatea distribuirii cardului de asigurat (document similar oricărui act de identitate) cade în sarcina autorităților statului sau asiguratorului care îl emite”. Astfel, medicii de familie au subliniat că obligaţia nu ar trebui transferată, printr-o simplă modificare a legii nr. 95/2006 privind reforma sănătății, dat fiind faptul că distribuirea cardului de sănătate reprezintă o activitate nemedicală cu care medicul de familie consumă din timpul petrecut în favoarea pacientului. Dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) a transmis că “distribuţia cardului distruge consultaţia”.
Acesta a fost contextul în care Preşedintele Organizaţiei Europene a Medicilor de Familie, Prof. Job Metsemakers, a trimis o scrisoare adresată medicilor din România prin care susţinea că distribuirea cardului de sănătate nu trebuie făcută de medicii de familie, subliniind că “distribuirea cardului de sănătate este o activitate administrativă şi nu trebuie pusă pe umerii profesioniştilor care au activitate clinică, cum sunt medicii şi asistentele. Timpul este mult prea valoros pentru a realiza aceste sarcini, care pot fi efectuate mult mai bine de persoane din domeniul administrativ”. El a specificat că “este necesară o discuţie serioasă între toţi cei implicaţi: pacienţi, profesionişti în domeniul medical şi autorităţi, pentru a se face cea mai bună alegere pentru sistemul medical din România”.
Această discuţie a avut loc la sfârşitul lunii iulie, moment în care conducerea Ministerului Sănătăţii a jucat rolul de moderator, într-o discuţie a conducerii CNAS şi a SNMF care au convenit ca în procesul de distribuție a cardurilor de sănătate să nu fie implicați medicii de familie. În acest sens, “au fost lansate mai multe propuneri de distribuție a cardurilor, CNAS urmând să hotărască cele mai potrivite variante pentru ca acestea să ajungă la pacienți”, a relatat Dr. Cristian Buşoi. Cu toate acestea, inițializarea cardurilor, din punct de vedere medical, trebuie realizată prin cabinetele de medicină de familie, conform criteriilor stabilite ulterior.
Cât despre cititoarele de carduri, preşedintele CNAS, Dr. Cristian Buşoi, a specificat că……
