Interviu cu dr. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății

Reclasificarea spitalelor, reorganizarea gărzilor, reformarea sistemului de transfuzie și accelerarea investițiilor prin PNRR definesc agenda Ministerului Sănătății pentru 2026. Dr. Alexandru Rogobete vorbește despre decizii amânate ani la rând, despre nevoia de reguli clare și predictibilitate, dar și despre accesul pacienților la tratamente inovatoare, strategii naționale și responsabilitatea de a transforma finanțarea europeană în infrastructură medicală funcțională.

Care sunt prioritățile dumneavoastră pentru acest an?

Pentru anul 2026, direcția pe care o urmăresc este una de reașezare structurală a sistemului. După ani în care multe decizii au fost amânate, unele mecanisme trebuie clarificate și puse în ordine, astfel încât sistemul să funcționeze predictibil, atât pentru pacienți, cât și pentru profesioniștii din sănătate.

Un prim demers esențial este reclasificarea spitalelor. Structura spitalicească din România a rămas, în mare parte, neschimbată timp de decenii, iar actualele criterii de clasificare nu mai reflectă realitatea serviciilor medicale oferite sau capacitatea efectivă de a furniza îngrijiri complexe. Prin noua clasificare, spitalele vor fi simplificate de la opt categorii la patru, astfel încât fiecare unitate să fie încadrată în funcție de infrastructură, competențe și capacitatea de a răspunde nevoilor reale de sănătate ale comunității pe care o deservește.

Această reașezare introduce și conceptul de spitale de importanță strategică. Sunt acele unități care dispun de infrastructura necesară pentru a răspunde situațiilor critice: spitale care pot extinde rapid capacitatea de terapie intensivă, capacitatea blocului operator și capacitatea de intervenție în scenarii cu victime multiple. Vorbim despre spitale care pot oferi toate tipurile de servicii medicale de urgență și care trebuie să fie pregătite nu doar pentru activitatea curentă, ci și pentru situații excepționale.

Este important să subliniez că această măsură nu înseamnă închiderea de spitale. Vorbim despre o reașezare logică a rețelei, care permite o mai bună specializare a unităților, o corelare corectă între nivelul de servicii și finanțare și o utilizare mai eficientă a resurselor. Pentru pacienți, acest lucru înseamnă un acces mai mare la servicii adaptate realității medicale, nu la promisiuni administrative.

Gărzi de 12 ore

O altă prioritate majoră pentru 2026 este reorganizarea sistemului de gărzi. Modul în care sunt organizate gărzile în prezent reprezintă o problemă structurală veche, care afectează atât calitatea actului medical, cât și rezistența resursei umane. Obiectivul este construirea unui model sustenabil și echitabil, care să țină cont de volumul de muncă, nivelul de responsabilitate și specificul fiecărei unități.

Lucrăm la introducerea gărzilor de 12 ore în spitalele de urgență și, ulterior, în alte specialități afectate de epuizare profesională. În paralel, este necesară o clasificare clară a tipurilor de gardă — gardă la domiciliu, gardă de monitorizare și gardă de urgență — împreună cu un sistem de plată adaptat complexității și responsabilităților. Fără această clarificare, vorbim despre performanță într-un sistem care funcționează, de multe ori, la limita rezistenței umane.

O altă reformă importantă vizează și sistemul de sânge și transfuzie. Este un domeniu critic, fără de care medicina modernă nu poate funcționa, dar care nu a beneficiat, de mai bine de 15 ani, de o organizare coerentă și de investiții structurale suficiente. Reforma presupune regionalizarea centrelor de transfuzie în șase centre regionale, reorganizarea rețelei județene, dotarea acestora cu echipamente de înaltă performanță pentru testarea sângelui, utilizând tehnologii de ultimă generație agreate la nivel internațional, bazate pe detectarea acizilor nucleici. Acest lucru va permite procesarea plasmei în România și producerea de albumină din plasma colectată la nivel național. Este un pas necesar atât pentru creșterea siguranței sanitare, cât și pentru eficiență și sustenabilitate pe termen mediu.

Nu în ultimul rând, investițiile finanțate prin PNRR rămân o prioritate clară și în 2026, așa cum au fost pentru mine încă din prima zi de la preluarea portofoliului Sănătății. După accelerarea mecanismelor de implementare și plată, accentul se mută pe livrarea efectivă a rezultatelor. Șapte spitale finanțate prin PNRR sunt programate să fie finalizate în prima parte a anului, continuând modernizarea infrastructurii medicale și extinderea accesului la servicii moderne în comunități din toată țara.

Pentru mine, aceste investiții țin de capacitatea statului de a transforma finanțarea europeană în infrastructură medicală funcțională, care să răspundă nevoilor reale ale pacienților. Toate aceste priorități au un element comun: nevoia de transparență și onestitate în funcționarea sistemului. Fără reguli clare, fără a spune lucrurilor pe nume și fără a corela deciziile cu realitatea din teren, nicio reformă nu poate fi sustenabilă.

Când vorbim de acces la tratament și inovație, ultima actualizare a listei de medicamente compensate și gratuite a durat aproximativ 500 de zile. Într-un an bugetar dificil ca acesta, ce speranțe pot avea pacienții?

Este adevărat că actualizarea listei de medicamente a înregistrat întârzieri, inclusiv din motive bugetare. Dar nu putem vorbi doar despre timp, ci și despre ceea ce s-a schimbat concret.

În ultima perioadă, am introdus 41 de medicamente noi pe lista de compensate și gratuite, dintre care 11 terapii oncologice inovative, pentru pacienți cu forme rare sau avansate de cancer. Sunt tratamente care, până recent, nu reprezentau o opțiune reală în sistemul public și care astăzi sunt disponibile fără ca pacientul să fie pus să aleagă între sănătate și posibilitățile financiare.

Într-un context bugetar dificil, prioritatea mea rămâne creșterea accesului și reducerea barierelor administrative, nu transferul costurilor către pacient. Ritmul actualizărilor depinde de resurse și de evaluări, dar direcția este una clară: acces, predictibilitate și o abordare onestă față de pacienți.

Care sunt noutățile Ordinului care actualizează metodologia de ocupare a posturilor prin integrare clinică pentru personalul didactic medico-farmaceutic?

Prin acest ordin am urmărit să aducem claritate și reguli unitare. Metodologia actualizată definește condițiile de ocupare a posturilor prin integrare clinică, responsabilitățile instituțiilor implicate și modul de organizare a concursurilor și examenelor. De exemplu, medicii care au intrat deja în sistem și devin ulterior cadre didactice își pot continua activitatea clinică fără birocrație suplimentară.

Este o măsură necesară pentru a păstra în sistem profesioniștii cu experiență, în special în specialitățile deficitare, acolo unde fiecare medic contează. Transparența și predictibilitatea sunt esențiale dacă vrem performanță și stabilitate în sistem.

La nivel european a fost lansat Planul pentru combaterea afecțiunilor cardiovasculare. Va fi transpus în România prin măsuri concrete?

Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare sunt principala cauză de deces și dizabilitate în România, iar acest lucru impune o abordare structurată, pe termen mediu și lung. De aceea, am lansat Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030, ca document de politici publice care pune ordine într-un domeniu fragmentat ani de zile.

Strategia acoperă întregul traseu al pacientului: de la prevenție și diagnostic precoce, până la tratament, recuperare și monitorizare. Vorbim despre creșterea capacității de diagnostic, dezvoltarea registrelor naționale, extinderea rețelelor de tratament și investiții în reabilitarea pacienților, astfel încât intervenția să nu se oprească la episodul acut.

Este modul în care înțeleg eu transpunerea inițiativelor europene în sistemul românesc: prin cadre clare, asumate, cu obiective măsurabile și instrumente care pot fi urmărite în timp. Fără această coerență, orice plan rămâne o intenție. Cu ea, putem începe să vedem schimbări reale în supraviețuire, recuperare și calitatea vieții pacienților.

Valentina Grigore