Politici de Sanatate

Dovezile și studiile de impact, Baza Tratării Bolilor Cronice

27 iulie
09:55 2017
Dovezile  și studiile  de impact,  Baza  Tratării Bolilor Cronice

Interviu cu dr. Joao Breda, șeful Proiectului OMS pentru noul GDO (Geographically Dispersed Office), pe tema bolilor netransmisibile în Moscova, Federația Rusă.

Având în vedere că ați fost numit responsabil pe proiectul referitor la bolile netransmisibile, putem discuta că și în România există o mare problemă în ceea ce privește managementul bolilor cronice: hepatita B, hepatita C, cancerul, diabetul de tip 2, epilepsia, bolile cardiovasculare. Iar probleme sunt pe toate liniile: finanțare, diagnostic și tratament, eficiență, calitate, siguranță, reducing loss, accesul la medicamente inovative. Ce putem face pentru a îmbunătăți toți acești parametri?

Cu acest nou birou care este stabilit în Moscova, susținem țările membre OMS din regiune, care, apropo, sunt 53, pentru a lupta împotriva bolilor cronice precum diabetul, cancerul, bolile cardiovasculare. Aceste boli sunt generate de o serie de factori de risc sau sunt exacercebate de factorii de risc: ceea ce mâncăm, ce fumăm, mâncarea nesănătoasă și lipsa exercițiilor fizice. De asemenea, prognoza și rezultatele depind de capacitatea de a pune un diagnostic timpuriu corect. Apoi, contează managementul bolii și al tratamentului bolii, bazat pe cele mai eficiente abordări și pe dovezi științifice. Deci biroul nostru încearcă să lucreze cu țările membre pentru a îmbunătăți aceste lucruri.

Desigur că este cel mai bine să previi, pentru că prin prevenție economisești mult mai mulți bani. Cu toate acestea, investim foarte puțin în prevenție. Deci noi suntem de părere că toate statele membre ar trebui să investească mai mult în prevenție. Prevenția are, desigur, diferite nivele, dar prevenția primară, în special, este foarte importantă, mai ales în școli și în rândul adolescenților.

Dacă te axezi pe partea de prevenire a consumului excesiv de alcool și a problemelor care apar în urma abuzului de alcool, poți obține beneficii reale. Dacă îmbunătățim dieta și nivelul de exerciții fizice și dacă înlăturăm cu totul fumatul din viețile noastre, putem avea cu adevărat un impact uriaș și reprezintă mult mai mult decât ce putem realiza prin sistemul sanitar și prin management. Făcând prevenție, vom avea mult mai puțini pacienți care accesează tratamente pentru boli cum ar fi cele ale ficatului, accidente în trafic provocate din cauza consumului de alcool, boli cardiovasculare provocate de tutun, diabetul provocat de obezitate.

Toate acestea sunt foarte importante. Însă, desigur, avem și partea de management, care presupune că trebuie să implementăm cele mai bune metode de abordare. Acestea sunt cele care îl plasează pe pacient în centrul atenției.

Oricare ar fi serviciile, focusul nostru nu ar trebui să fie asupra celor care profesează în sistemul sanitar sau asupra serviciilor în sine. Atenția ar trebui să se oprească asupra pacientului. Este extrem de teoretic, însă este un nou mod de a adresa problemele. Plasarea pacientului în centru înseamnă, în mod normal, întărirea sistemului sanitar primar. Acesta implică medicii de familie, intrarea corectă a acestora în sistem. Vă dau un exemplu: doctorii pot identifica pacienții care beau prea mult, înainte ca aceștia să devină alcoolici. Dacă sunt un bărbat care bea puțin peste măsură din când în când, însă acest lucru începe să altereze ficatul, markerii bio-chimici ai ficatului pot indica trigliceridele la un nivel prea mare sau puțină greutate în plus. Și atunci, medicul de familie mă poate identifica drept o persoană care bea prea mult. Apoi, pot primi sfaturi referitoare la multe dintre aceste probleme, pot preîntâmpina unele dintre aceste consecințe la un moment foarte timpuriu. Aceasta nu doar că îmbunătățește calitatea vieții și reduce riscul de manifestare a acestor boli cronice, ci și economisește foarte mulți bani din sistemul sanitar. Deci aceasta este calea cea mai potrivită, împreună cu ghidajele și cu protocoalele corecte, pentru accesul la medicație și la tratamente de care au nevoie oamenii. Toate acestea, combinate, sunt un fel de ideal, dar sunt o abordare complexă și o soluție complexă la un sistem complex.

Ați studiat îndeaproape efectele consumului de alcool asupra tinerilor, însă dacă este să mărim intervalul de vârstă, considerați că acest consum de alcool poate fi cauza bolilor hepatice?

Absolut. O parte semnificativă a bolilor de ficat sunt în directă corelație cu alcoolul. Fie în mod direct, fie că alcoolul influențează alți factori agresori, consumul de alcool înrăutățește situația. Deci, în mod categoric, consumul excesiv de alcool este corelat cu diferite tipuri de boli de ficat. Și nu doar la tineri, chiar dacă tinerii sunt cei care consumă mult alcool și practică binge drinking, care presupune să bea deodată minimum cinci beri sau alte băuturi, precum votcă. Este un fenomen foarte frecvent în rândul tinerilor, dar se întâmplă mult și în rândul adulților. Când îi compari însă, tinerii au un risc mai ridicat cu cât încep mai devreme. Deci întârzierea vârstei la care începi să bei este un aspect foarte important. Ideal este să nu fie mai devreme de 18 ani, dar cu cât întârzii mai mult, cu atât este mai bine, cu atât sunt mai puține consecințe cu care te confrunți.

Însă dacă privești consumul de alcool în cadrul populației per ansamblu, cei care consumă mai mult sunt, de fapt, adulții, în special bărbații. Ei prezintă un risc mult mai ridicat. Aceștia mai și fumează. De aceea, investițiile ar trebui să se orienteze spre prevenția consumului de alcool la bărbați de vârsta a doua: bărbați între 35 și 60 de ani. În unele cazuri, după ce se căsătoresc, după ce își finalizează studiile, există o creștere mai însemnată a consumului de alcool. Aceștia prezintă și risc de boli cardiovasculare din cauza fumatului, la care se adaugă faptul că nu fac activitate fizică suficientă, au o dietă nepotrivită și, uneori, sunt supraponderali. Toți acești factori, combinați, sunt o bombă cu ceas.

Asta se întâmplă în Europa. Avem 87% moarte prematură, deci înainte de 65 de ani, corelată cu bolile netransmisibile de tip cancer, boli cardiovasculare, diabet etc. Și nu este doar riscul de a muri, ci și acela de a trăi o viață inferioară calitativ. Mulți oameni din Europa, în mod deosebit în sudul Europei, între 65 și 75 de ani, au o calitate a vieții foarte redusă. Sunt mai puțin independenți și trăiesc cu boli care vin cu multe provocări în ceea ce privește viața lor.

Deoarece este atât de important pentru pacienți să aibă acces la un tratament și la un diagnostic specifice, iar radioterapia în România nu este foarte eficientă și sunt liste de așteptare foarte lungi, aceasta a ajuns să fie mult mai dezvoltată în privat, însă nici acolo nu este suficient dezvoltată. A avut loc un mare progres în Europa. Nu aș spune în România, în mod specific, dar pot spune că există o îmbunătățire. Totuși, sunt lipsuri care trebuie acoperite în toate țările. Desigur, nu toate țările se mișcă la fel de rapid, deci cu siguranță există oportunități și posibilități de îmbunătățire în privința acestor boli cronice și, în mod special, a cancerului.

Sugerăm și încercăm să promovăm și să sfătuim statele membre să se asigure că folosesc dovezile și studiile și ceea ce este cunoscut pentru a îmbunătăți serviciile furnizate în fiecare stat. Sunt multe zone acoperite de ghidajele și recomandările OMS, sunt și unele neacoperite, însă acestea sunt discutate în prezent și sunt exemple din state și, totodată, din alte agenții care pot fi urmate. Deci recomandarea mea ar fi să se folosească protocoalele acceptate internațional și studiile serioase. Acestea, în mod normal, economisesc bani și îmbunătățesc calitatea vieții cetățenilor.

Care sunt bolile cronice apărute ca urmare a unei diete nepotrivite?

Desigur, în mod special, obezitatea, dar, cu siguranță, și diabetul, deoarece diabetul de tipul 2 este rezultatul activității fizice reduse și al dietelor nesănătoase. În privința activității fizice, recomandarea OMS este de minimum 30 de minute/zi. Deci dacă pentru persoanele mature este suficient să meargă rapid, să alerge sau să practice ciclism o jumătate de oră pe zi, chiar și în intervale mai scurte, la copii necesarul este dublu, deci minimum o oră. La adulți sunt 30 de minute zilnic, care înseamnă un total de 150 de minute/săptămână. Deci dacă mergi la sală timp de o oră și ești foarte viguros, aproape că ți-ai atins obiectivul. Însă trebuie să faci asta. Mai este foarte important să nu fii sedentar și să stai pe scaun cât mai puțin. Are un efect protectiv.

Apoi, mai sunt importante grăsimile nesaturate din țara dumneavoastră. Acestea sunt un tip de grăsimi foarte dăunătoare sănătății. Eliminarea acestor grăsimi este un lucru de care Danemarca s-a ocupat în 2005. Este foarte ușor să le elimini. Majoritatea sunt artificiale și sunt introduse în alimente de către industria alimentară. Așadar, dacă ai o înțelegere cu industria să nu folosească grăsimi saturate, salvezi mii de oameni de la moarte din cauza bolilor cardiovasculare. Cu alte cuvinte, mai puține grăsimi, grăsimi mai bune, eliminarea grăsimilor nesaturate, reducerea zahărului și a sării, deoarece consumul de sare este corelat cu hipertensiunea. Cel mai bun mod de a reduce hipertensiunea la nivelul populației este să începi tratamente, să pui diagnostic, pentru cei care deja sunt bolnavi, însă este foarte important să previi. Iar prevenția înseamnă consum mai scăzut de sare. Scăderea consumului de sare îi ajută și pe cei care sunt deja sub tratament. Sunt o mulțime de probleme legate de dietă și de activitățile fizice, care chiar pot preveni și ajuta în tratarea bolilor cronice.

Care vă sunt planurile și prioritățile pentru acest mandat?

Planul nostru este să lucrăm cu statele, în prevenirea bolilor cronice, prin abordarea factorilor de risc. Deci scăderea consumului de alcool în special în rândul tinerilor, întrucât vrem să acționăm pentru viitor și să atingem țintele de dezvoltare sustenabilă până în 2030. Un alt aspect este stoparea consumului de tutun, deci să transformăm tutunul într-un element al trecutului.

Avem deja povești de succes în unele state. Avem unele țări în care consumul de alcool nu este în creștere, dimpotrivă, este pe un trend de scădere, chiar în majoritatea țărilor europene. Deci nu este perfect, dar suntem pe drumul cel bun. Însă nivelurile încă sunt ridicate. Europa are cel mai mare consum de alcool din lume și același lucru se poate spune despre grăsimile saturate. Unele țări nu mai au deloc. Șapte state europene au abandonat grăsimile saturate (Danemarca, Austria, Ungaria, care nu este departe de aici, etc.). Unele state au cinci ore obligatorii de activitate fizică în școli, spre exemplu, Slovenia și Ungaria. Sunt multe exemple pozitive. Unele țări impun impozitarea băuturilor răcoritoare, deoarece acum devine tot mai problematic să ai zahăr în băuturi. Dăunează sănătății bucale și prezintă riscul de obezitate infantilă.

În România, accesul la tratamentele de ultimă generație este adesea imposibil, iar unii dintre pacienți au boli rezistente la medicamente. Nu avem fonduri speciale pentru aceste cazuri. Considerați că ar fi necesar un asemenea fond? Cum se descurcă alte țări?

Ceea ce face OMS este să lucreze la medicamentele esențiale pentru tratarea bolilor normale și cronice și este important ca statele să urmărească acest lucru. Țările membre ale UE se asigură că medicamentele foarte scumpe, dar esențiale pentru viața pacienților, vor fi accesibile. Toate statele se luptă cu această problemă. De la cele mai bogate până la cele mai sărace. Important este să conștientizăm ce este cu adevărat esențial și ce trebuie furnizat către populație. OMS furnizează ghidaj și asistență statelor membre în această privință. Iar discuțiile au loc la nivelul întregii Uniuni Europene. În încheiere, da, cred că este o provocare, dar facem progrese, iar din ce în ce mai multe țări furnizează aceste medicamente foarte importante către cetățeni. Există limitări, într-adevăr, în ceeea ce privește resursele alocate sistemelor sanitare. Fiecare stat trebuie să ia decizia în ce să investească cu adevărat, iar noi să conștientizăm că nu sunt suficienți bani pentru satisfacerea fiecărei nevoi. Dar prin discuții și recomandări către statele membre, ne-am asigurat că esențialul ajunge la pacienți.

de Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: