Digitalizarea în sănătate optimizează munca profesioniştilor prin luarea unor decizii rapide cu privire la tratament, au atras atenția participanții la reuniunea europeană aferentă programului MyHealth@EU EU4Health WP2023.
Evenimentul ”Digitalizarea în sănătate”, care are loc în perioada 22- 26 mai, este organizat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în colaborare cu Comisia Europeană, prin Direcția Generală pentru Sănătae și Siguranță Alimentară (DG Sante) și aduce împreună peste 80 de specialiști din domeniul sănătății digitale din 22 de state membre UE. Scopul discuțiilor este colaborarea în vederea dezvoltării punctului național electronic de contact pe sănătate (Open NCP), care va exista la nivelul fiecărui stat membru, conform prevederilor proiectului de regulament european referitor la Spaţiul electronic al datelor privind sănătatea European Health Data Space (EHDS).
În cadrul întâlnirii, specialiștii își propun să analizeze provocările care țin de interoperabilitatea și configurarea serviciilor de ”e-Presription” – prescripție electronică și ”Patient Summary” – dosarul medical al pacientului, în context transfrontalier. Cele două componente vor permite pacienţilor europeni să utilizeze prescripţia şi documentele medicale proprii în format electronic atunci când necesită tratament şi servicii medicale pe teritoriul altui stat membru.
„Integrarea soluţiilor digitale în ecosistemul îngrijirilor medicale remodelează dinamica şi modul de furnizare a serviciilor medicale. Instrumentele digitale conturează un peisaj în care pacienţii primesc îngrijiri centrate pe nevoi, iar practicienii pot oferi îngrijire individualizată şi mai pot eficientiza fluxurile de lucru. Digitalizarea în sănătate optimizează munca profesioniştilor prin luarea de decizii rapide cu privire la tratament şi partajarea datelor medicale, îmbunătăţeşte rezultatele pacienţilor, reduce costurile şi erorile umane”, a afirmat conf. dr. Diana Păun, Consilier Prezidențial, departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.
Soluții digitale pentru servicii medicale
Potrivit datelor prezentate de CNAS, anual sunt înregistrate, procesate, validate şi dezvoltate peste 150 milioane de consultaţii şi servicii medicale în ambulatoriu şi în spitale, peste 50 de milioane de reţete, peste 7 milioane de internări în spitalizare continuă sau de zi, peste 5 milioane de bilete de trimitere, peste 300.000 de formulare europene.
„Implementarea soluţiilor digitale nu mai este demult o acţiune opţională a sistemului asigurărilor de sănătate din România, ci reprezintă o necesitate prin intermediul căreia, dezvoltând-o de-a lungul timpului, putem înregistra, stoca şi procesa un volum imens de operaţiuni. De asemenea, pot fi identificate, validate şi verificate un număr impresionant de servicii medicale. Soluţiile digitale au deschis noi oportunităţi, care au permis luarea celor mai eficiente şi mai raţionale decizii pentru îmbunătăţirea mecanismelor interne privind prioritizarea alocării fondurilor şi crearea de algoritmi ai criteriilor de finanţare, precum şi pentru dobândirea unei înţelegeri profunde privind nivelele de adresabilitate şi accesibilitate la serviciile medicale”, a explicat conf. dr. Adela Cojan, președinte CNAS.
În prezent, CNAS are în curs de implementare grantul pentru dezvoltarea „e-Prescription for Cross-Border eHealth (E-prescription) ” – privind aplicarea drepturilor pacienților la asistența medicală transfrontalieră, pentru asigurarea continuității în siguranţă a tratamentelor medicale, utilizând prescripţia electronică, atunci când asiguraţii români se află în şedere pe teritoriul altui stat membru.
Totodată, CNAS a depus documentația pentru obținerea finanțării proiectului „Patient Summary” – EU4H-2022 DGA-MS-IBA-03 , care are ca obiectiv crearea infrastructurii necesare accesării datelor medicale ale pacienților în format digital, de pe teritoriul statelor membre ale UE.
În acelaşi timp, CNAS participă ca partener, alături de Institutul Naţional de Sănătate Publică, la Joint Action EU4H-2022-JA-09, activitate preliminară de introducere în statele membre a tehnologiei necesare în vederea realizării schimbului de date medicale transfrontaliere.
Finanțare și interconectare
Potrivit dr. Nelu Tătaru, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, România are în PNRR, în componenta 7, investiţia 3, şi digitalizarea sistemului medical. ”Transpunerea la nivel european a reţetei electronice şi a dosarului pacientului reprezintă o prioritate pentru sistemul medical românesc. Digitalizarea reprezintă, de asemenea, o formă de debirocratizare”, a afirmat deputatul.
Proiectul de Spaţiu european al datelor privind sănătatea a fost lansat de Comisia Europeană la începutul anului 2022 şi va permite persoanelor fizice din întreaga UE să își exercite pe deplin drepturile asupra datelor lor medicale. Cetățenii vor fi în măsură să acceseze și să partajeze cu ușurință aceste informații, păstrând în același timp un control mai mare asupra lor, în deplină conformitate cu abordarea generală în materie de protecție a datelor. În același timp, activitatea profesioniștilor din domeniul sănătății va deveni mai ușoară și mai eficientă. Datorită unei mai bune interoperabilități, profesioniștii din domeniul sănătății vor putea avea acces la istoricul medical al pacientului, îmbogățind astfel baza de informații relevante pentru deciziile privind tratamentul și diagnosticarea, inclusiv atunci când datele pacienților se află în altă țară din UE.
„O atenție deosebită trebuie acordată interconectării sistemelor informatice pentru ca acestea să funcționeze la fel în toate colțurile Uniunii Europene, de aceea construim astăzi o legislație nouă, modernă, care contribuie la folosirea potențialului maxim al datelor electronice de sănătate în condiţii foarte clare de securitate și de confidenţialitate”, a concluzionat dr. Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European și raportorul PE pentru Programul de Sănătate al UE.
