În Germania medicii plătesc zeci de mii de euro ca să participe la un curs de formare, unde pot asista la operații live precum la cel organizat de Societatea Română de Uroginecologie, cu ocazia Congresului din 2015. Operațiile efectuate de prof. univ. dr. Petre Brătilă, alături de echipa sa, reprezintă rodul unei tehnici chirurgicale deosebite, dobândită în urma unei experiențe medicale care se acumulează în ani buni. Prin urmare, să asiști la astfel de workshopuri live fără să plătești nimic sau chiar și să plătești foarte puțin este cu totul neobișnuit în Germania, ne-a explicat prof. univ. dr. Ion-Andrei Mueller-Funogea, șeful secției Obstetrică și ginecologie, Marien Hospital din Düsseldorf, Germania.
De ce, în Germania, medicii trebuie să plătească zeci de mii de euro pentru a participa la sesiuni de live surgery?
Pentru că acești corifei care îți arată tehnicile vor bani mulți ca să „își vândă” secretele la colegii lor de breaslă, iar ceea ce face Societatea Română de Uroginecologie este un lucru pozitiv. Personal, susțin acest concept al congreselor de uroginecologie nu numai datorită faptului că îmi face plăcere să vin printre prieteni, ci și pentru că reprezintă o modalitate efectivă de a-i motiva și de a-i învăța pe colegii mai tineri.
Cum ați descrie uroginecologia românească?
Este într-o dezvoltare deosebită, poate chiar mai acerbă decât în Germania, datorită faptului că soții Brătilă sunt de ani întregi foarte activi în acest domeniu și vor să transmită și altora cunoștințele lor. În Germania este o altă situație, puțini vor să împărtășească, ei păstrează pentru ei. Mesajul României este că trebuie să împarţi experienţa, nu să o păstrezi pentru tine.
În ceea ce priveşte tehnicile şi tratamentele?
Sunt absolut de ultim nivel. Şi sunt şi multe tehnici chirurgicale cu totul originale care, de asemenea, sunt recunoscute pe plan internaţional datorită prof. Brătilă. Sper ca oamenii să îşi dea seama de izvorul de cunoştinţe şi de experienţa pe care o au aici.
De exemplu, prof. Brătilă ne-a spus că România este superioară Germaniei în ceea ce priveşte tratamentul sindromului de vagin rigid, printr-o metodă chirurgicală mai eficientă, folosită doar în două centre din Germania…
Exact. Eu chiar vreau să învăţ această soluţie, fiindcă unul dintre locurile din Germania unde se opereză este centrul în care lucrez în Düsseldorf. Este o problemă deosebit de complicată de a trata acest sindrom de vagin rigid, iar aici intervine prof. Brătilă cu această nouă tehnică din ţesutul de colagen. Este o tehnică mult mai simplă și mai logică decât metoda pe care o folosim noi în momentul de faţă în Germania, cu grefă cu lambou cutanat. Vorbim de o tehnică laborioasă, care are complicaţii și care durează, în timp ce tehnica profesorului Brătilă este cu siguranţă mai uşor de realizat şi mai lipsită de complicaţii.
Prof. Brătilă spunea că histerectomia vaginală ar trebui să fie prima intenţie atunci când este indicată. În Germania se folosește mai des această metodă decât cea laparoscopică?
Nu, şi în Germania, ca şi în România, această chirurgie vaginală este pe cale de dispariţie şi de aceea vrem să o reabilităm, s-o reînviorăm, fiindcă este o tehnică simplă, mai uşor de învăţat. În plus, este una dintre tehnicile de bază în ginecologie care riscă să dispară, pentru că toţi se dedică sportului laparascopic. Există o tendință crescută de a rezolva totul cu diverse tehnici sofisticate, tridimensionale, cu roboţi etc. Consider că este păcat, pentru că noi suntem datori să oferim pacientei modalităţile simple şi lipsite de complicaţii, iar una dintre acestea este histerectomia vaginală.
Am înţeles că este şi mult mai ieftină…
Este mult mai ieftină, nici nu se compară. Bineînţeles că tehnica laparoscopică este mai profitabilă atât pentru unitățile medicale, cât și pentru firmele care vând aparatură laparoscopică. Dacă la un moment dat histerectomia laparoscopică va dispărea şi va rămâne numai cea pe cale vaginală, foarte multe firme vor da faliment.
Deci, dacă în alte domenii laparoscopia prezintă mai multe beneficii şi avantaje, în cazul histerectomiilor nu ar trebui indicată?
Nu. Laparoscopia operativă are un avantaj clar în special în oncologie, unde îți permite să faci aceste operaţii mult mai acurat. Însă, pentru operaţiile standard, nu ştiu dacă laparoscopia este necesară.
Ați plecat din România în urmă cu 25 de ani. Cum vi se pare acum sistemul medical românesc?
Este un sistem care totuşi funcţionează foarte bine în sistemul privat. Cu sistemul de stat nu prea am interacționat, însă, din câte ştiu, sunt medici foarte performanţi. Nu pot să spun că așa este peste tot în spitalele publice. În Germania vei găsi în fiecare spital, fie că-i de stat, fie că-i privat, un specialist care să te trateze în domeniul respectiv. În sistemul public din România nu ştiu dacă este această posibilitate răspândită în toate oraşele din ţară.
Deci, în Germania nu există diferenţe atât de mari între public şi privat?
Nu. La privat, într-adevăr, au anumite condiţii mai bune — camerele sunt mai bune, oamenii nu așteaptă foarte mult să fie consultați — însă pacientul care se duce la stat nu este dezavantajat faţă de cel care merge în privat.
Aveți și pacienţi români?
Sigur că da, foarte mulţi, în special de când sunt în Düsseldorf. Am avut operaţii, naşteri chiar foarte multe şi mă bucur când multe paciente vin la mine și pentru că vor să stea de vorbă cu un medic român.
Mini CV Prof. univ. dr. Ion-Andrei Mueller-Funogea
- S-a stabilit în Germania în 1990, după ce a absolvit UMF „Carol Davila” cu media 10;
- Deși medic, a lucrat inițial ca asistent medical în Germania, iar în 1995 a devenit specialist în Obstetrică și ginecologie;
- A coordonat Centrul euroregional de terapie conservativă şi reconstructivă a perineului („EUREGIO Continence Unit“ Achen);
- A obținut numeroase certificate şi competenţe în medicina de urgenţă, ultrasonografie şi ultrasonografie Doppler, ultrasonografie mamară, malformaţii fetale și în diagnosticul şi terapia incontinenţei şi a suferinţelor pelvine;
- A ocupat mai multe funcții de conducere în spitale renumite din Germania: şeful Ambulatoriului pentru ultrasonografie prenatală şi diagnostic invaziv în „Luisenhospital“ din Aachen (1998-2001), medic-şef al Clinicii de obstetrică-ginecologie, Spitalul Academic al Facultăţii de Medicină din Aachen (2002) etc.
În Germania este o altă situație, puțini vor să împărtășească, ei păstrează pentru ei. Mesajul României este că trebuie să împarţi experienţa, nu să o păstrezi pentru tine.
În Germania vei găsi în fiecare spital, fie că-i de stat, fie că-i privat, un specialist care să te trateze în domeniul respectiv. În sistemul public din România nu ştiu dacă este această posibilitate răspândită în toate oraşele din ţară.
Mirabela Viașu
