Politici de Sanatate

De la mituri la date solide: Experiența ibuprofen în tratarea simptomelor asociate infecțiilor acute de tract respirator superior

09 martie
14:54 2022
De la mituri la date solide: Experiența ibuprofen în tratarea simptomelor asociate infecțiilor acute de tract respirator superior

Ibuprofenul, cu o experiență clinică de peste 50 de ani, este principalul antiinflamator nesteroidian (AINS) cu efect analgezic și antipiretic recomandat copiilor și adulților în cazul unei game variate de afecțiuni ce includ inflamația, durerile ușoare și moderate și febra.

Cu toate acestea, o serie de mituri au pus sub semnul întrebării folosirea ibuprofenului în cazurile de COVID-19. Studii observaționale realizate pe un număr mare de pacienți au demonstrat însă contrariul, iar țările importante l-au inclus în ghidurile de tratament pentru simptomele asociate formelor ușoare și medii de COVID-19 precum febra și durerea. Și în România, Ministerul Sănătății și-a revizuit recomandarea inițială bazată pe informații neconfirmate, AINS fiind menționate în prezent în Protocolul de Tratament al Infecției cu virusul SARS-COV-2 pentru tratamentul simptomatic al formelor ușoare sau moderate de boală, publicat de Ministerul Sănătății, atât la adulți, cât și la copii.

O confirmare recentă a faptului că AINS/ibuprofen nu sunt asociate cu înrăutățirea prognosticului COVID-19 o constituie un studiu experimental publicat în International Journal of Molecular Science în ianuarie 2022, care a investigat influența AINS asupra expresiei și activității enzimei ACE2.

Ne-a oferit mai multe detalii despre rezultatele acestei cercetări dr. Aimo Kannt, Șef al departamentului pentru Descoperirea Medicamentelor și Cercetări Preclinice de la Fraunhofer Institute for Translational Medicine and Pharmacology, Frankfurt, Germania, unul dintre autorii studiului.

  • Siguranța AINS, în special a ibuprofenului, în COVID-19 a fost pusă sub semnul întrebării. Au fost îngrijorări cu privire la creșterea susceptibilității la infecția cu SARS-CoV-2 și la efectul asupra severității bolii. Acest nou studiu a fost realizat pentru a analiza încă o dată relația dintre AINS sau ibuprofen și COVID-19?

La începutul pandemiei de COVID-19 au apărut speculații că ibuprofenul sau alte medicamente, precum inhibitorii de enzimă de conversie a angiotensinei (ACE), ar putea facilita intrarea virusului SARS-CoV-2 în celulele gazdă și pot contribui la dezvoltarea unei forme de boală COVID-19 severă. Aceste speculații s-au bazat pe presupunerea că aceste medicamente ar putea determina creșterea expresiei enzimeiACE2, receptorul de intrare pentru SARS-CoV-2, promovând astfel creșterea încărcăturii virale. Cu toate acestea, au existat puține dovezi și, în special nicio dovadă clinică, care să indice că utilizarea ibuprofenului a fost într-adevăr asociată cu supraexpresia enzimei  ACE2.

Pentru a acoperi această lacună în cercetare, am efectuat un studiu care a investigat influența diferitelor doze de ibuprofen și a altor AINS asupra expresiei ACE2 și infecției cu SARS-CoV-2 în celulele umane. În plus, ne-am uitat la reglarea expresiei ACE2 în diferite țesuturi ale șoarecilor tratați cu ibuprofen.

  • Ați putea explica cum capătă virusul SARS-CoV-2 acces la celulele umane?

La fel ca „vărul său mai în vârstă” SARS-CoV, virusul responsabil pentru pandemia SARS din 2002 în Asia, SARS-CoV-2 utilizează ACE2 uman ca receptor de intrare și proteazele umane ca activatori de intrare. Glicoproteina virală S sau proteina spike care dă aspectul unei coroane (corona) pe suprafața virusului, se leagă de ACE2 și este apoi „tăiată” de proteazele celulei gazdă pentru a facilita internalizarea complexului SARS-CoV-2-ACE2 în celula gazdă.

  • Care sunt principalele concluzii ale acestui studiu și cum pot fi utilizate în practica clinică?

Nu am putut observa nicio asociere între ibuprofen – sau alte AINS (flurbiprofen, etoricoxib) sau acetaminofen – și expresia ACE2, nici în culturi celulare, nici in vivo. Important, în testele de infecție cu SARS-CoV-2, ibuprofenul și alte AINS nu au condus la o creștere a încărcăturii virale. Prin urmare, rezultatele noastre nu susțin ipoteza că ibuprofenul sau alte AINS pot facilita intrarea SARS-CoV-2 și pot agrava COVID-19. La concentrații mai mari de ibuprofen, am observat chiar și un efect protector împotriva infecției cu SARS-CoV-2 în modelul nostru celular.

  • Care considerați că sunt punctele forte ale noilor dovezi?

Unul dintre punctele forte ale studiului nostru este că am analizat o gamă largă de concentrații în experimente celulare și doze variate pe modele animale,  care au fost selectate pentru a se potrivi gamei de niveluri terapeutice la oameni. Am analizat direct influența AINS asupra încărcăturii virale folosind celule umane foarte permisive pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2. De remarcat, studiile independente efectuate de alți investigatori care utilizează diferite tipuri de celule umane au arătat rezultate  similare, indicând faptul că ibuprofenul nu afectează susceptibilitatea la infecție sau replicarea SARS-CoV-2.

  • Cum vă așteptați ca medicii și autoritățile să se raporteze la rezultatele studiului?

Studiul oferă dovezi la nivel celular și în modele preclinice care ar putea ajuta la explicarea observațiilor clinice. Un număr mare de studii observaționale, poate cel mai notabil fiind studiul de cohortă ISARIC Clinical Characterization Protocol din Marea Britanie, cu peste 70.000 de participanți, au arătat că tratamentul cu AINS nu a fost asociat cu un risc mai mare de a dobândi COVID-19 sau de creștere a severității bolii.

  • De ce avem nevoie de date noi legate de un medicament cu o vastă experiență clinică, cum este ibuprofenul?

Am avut nevoie de date noi pentru că ne-am confruntat cu o situație nouă, cu un virus care a lovit o populație umană al cărei sistem imunitar nu a intrat în contact cu acest virus înainte și cu cunoștințe limitate despre modul în care, chiar și medicamentele consacrate, cum ar fi ibuprofenul, pot afecta susceptibilitatea la infecții sau boli. Prin urmare, este liniștitor că, atât datele preclinice pe culturi celulare și modele animale, cât și observațiile clinice din ultimii doi ani, susțin utilizarea în continuare a acestor medicamente consacrate.

Alte articole

TOP

REVISTA POLICITI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: