Politici de Sanatate

De ce suntem reticenți în aplicarea măsurilor de prevenire a răspândirii coronavirusului?

01 septembrie
16:58 2020
De ce suntem reticenți în aplicarea măsurilor de prevenire a răspândirii coronavirusului?

Pentru a gestiona răspândirea coronavirusului, entitățile sanitare au îndemnat publicul să ia măsuri preventive, precum distanțarea socială și spălarea mâinilor. Cu toate acestea, mulți oameni par reticenți să aplice aceste măsuri. Care este motivul acestui comportament? Ce generează reținerea în luarea unor măsuri care sunt prezentate ca fiind benefice? La aceste întrebări au încercat să răspundă mai mulți cercetători, autori de studii comportamentale, etc. Cercetarea este necesară pentru a înțelege factorii care stau la baza  reticenței, cu scopul de a dezvolta intervenții în sănătate țintite. Un grup de cercetători condus de Tyler Jimenez, profesor la Departamentul de Științe Psihologice, Universitatea Missouri-Columbia, a ajuns la o concluzie inedită: fatalismul în urma asocierii coronavirusului cu moartea este un astfel de factor!

Cum ne influențează gândirea vârsta, rasa și… disponibilitatea concediului medical

Cei 590 de participanți la studiu, grupați în două eșantioane, au finalizat sondajele, care includeau atitudini față de coronavirus, intenții comportamentale preventive și factori sociodemografici, la mijlocul lunii martie 2020. Eșantioanele au fost recrutate prin intermediul platformei Mechanical Turk (Mturk) aparținând concernului Amazon, folosind CloudResearch. Mturk este o platformă online utilizată pe scară largă de cercetători pentru a recruta participanți pentru a finaliza sondaje online. Primul eșantion (N = 300), concentrat asupra predictorilor sociodemografici de asociere a coronavirusului cu moartea, a fost colectat pe 5 martie, în timp ce al doilea eșantion (N = 290), concentrat pe asocierile dintre evidența mortalității legate de coronavirus și intențiile comportamentale preventive, a fost colectat pe 18 martie. Participanții eligibili au finalizat un scurt sondaj transversal (10–15 min) on line, accesibil în limba engleză prin intermediul dispozitivelor electronice (laptop, smartphone-uri sau tablete). S-a observat că asocierea coronavirusului cu moartea a prezis negativ intențiile de a avea și a aplica comportamente preventive. Mai mult, asocierea coronavirusului cu moartea nu a fost distribuită în mod uniform pe tot eșantionul și a fost legată de o serie de factori sociodemografici, inclusiv vârsta, rasa și disponibilitatea concediului medical.

Sănătate și fatalitate

Astfel, aplicarea măsurilor preventive recomandate pentru a încetini răspândirea coronavirusului pare să se raporteze la gradul în care oamenii asociază coronavirusul cu moartea. Aceste descoperiri pot fi folosite de cercetătorii și practicienii din domeniul sănătății publice pentru a identifica pe cei pentru care comunicarea și intervențiile de sănătate țintite ar fi cele mai benefice, precum și pentru a elabora mesajele de sănătate în moduri care combat fatalismul. Este, însă, această atitudine fatalistă ceva nou atunci când e vorba de subiecte precum sănătatea? Cercetătorii cred că nu reprezintă o noutate. Iată  de ce. S-a descoperit că gândirea fatalistă (adică fatalismul) subminează comportamentele preventive în cazurile unor boli în care vaccinurile nu sunt disponibile în prezent. De exemplu, dovezile empirice dintr-o analiză a Health Information National Trends Survey (HINTS), un studiu național privind atitudinile și comportamentele legate de cancer a constatat că gradul în care oamenii au fost de acord cu afirmația: „Când aud despre cancer, mă gândesc automat la moarte” a prezis evitarea raportată a medicului (Moser, Arndt, Jimenez și Hesse, 2014). Un studiu ulterior a constatat că vârsta și starea de sănătate subiectivă au fost predictive pentru a crede că boala oncologică este o condamnare la moarte; în mod specific, indivizii mai tineri (în comparație cu cei mai în vârstă) și cei cu o sănătate mai slabă (în comparație cu o sănătate mai echitabilă) au fost mai predispuși să asocieze automat cancerul cu moartea (Moser, Arndt, Jimenez și Hesse, n.d.). În mod similar, în contextul epidemiei de HIV, gândirea fatalistă a fost, de asemenea, legată de comportamentele cu risc crescut de HIV (adică sexul fără prezervativ) (Yi, Sandfort și Shidlo, 2010).

Răspândirea coronavirusului poate fi încetinită prin practici preventive, cum ar fi distanțarea socială (creșterea deliberată a spațiului fizic dintre indivizi și evitarea adunărilor sociale) și spălarea mâinilor.  Cu toate acestea, în ciuda creșterii gradului de conștientizare cu privire la aceste recomandări, datele de sondaj sugerează o reticență în a avea comportamente preventive. De exemplu, într-un sondaj din martie 2020, în timp ce 70% dintre adulții americani au raportat îngrijorarea cu privire la răspândirea coronavirusului în comunitatea lor, mai puțin de jumătate au luat măsuri preventive. Această discrepanță între îngrijorarea cu privire la coronavirus și adoptarea comportamentelor preventive recomandate are o mare importanță pentru sănătatea publică. Astfel de date indică necesitatea identificării factorilor care inhibă comportamentele preventive relevante pentru coronavirus, pentru a genera intervenții comportamentale și sociale de sănătate publică care pot ajuta la gestionarea optimă a răspândirii coronavirusului. Dacă asocierea coronavirusului cu moartea se dovedește a prevedea reticența de a lua măsuri preventive, atunci este vital să se identifice caracteristicile persoanelor cu cea mai mare probabilitate de a percepe această asociere cognitivă. Această identificare va permite cercetătorilor și practicienilor din domeniul sănătății publice să dezvolte intervenții specifice care vizează creșterea comportamentelor preventive.

Ce face coronavirusul mortal?

De ce totuși, având în vedere că coronavirusul nu este automat mortal, oamenii l-ar asocia cu moartea? În primul rând, scenariile/discursurile legate de sănătate determină adesea mesaje/informări legate de moarte, care la rândul lor pot influența deciziile relevante pentru sănătate. În al doilea rând, cantitatea mare de informații despre coronavirus și dezinformarea care circulă pe rețelele de socializare și pe alte surse pot face oamenii să se simtă supraîncărcați și, în consecință, fataliști. În cele din urmă, având în vedere că coronavirusul este adesea asociat cu moartea atunci când este prezentat în mass-media, se pare că oamenii vor internaliza această asociere, mai ales dacă aparțin unor grupuri descrise ca fiind vulnerabile. Pe măsură ce coronavirusul continuă să se răspândească, este nevoie urgentă de cercetări privind factorii care inhibă comportamentele preventive. Prezentul studiu oferă dovezi empirice noi că asocierea coronavirusului cu moartea prezice reticența de a avea comportamente preventive recomandate. Mai mult, arătă că în îngrijorarea legată de coronavirus, vârsta, rasa, capacitatea percepută de a lua concediu medical și stima de sine legată de muncă sunt predictive pentru asocierea coronavirusului cu moartea.

 

Bogdan Guță

 

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: