„Medicamentele nu au efect pentru pacienții care nu le iau” – fie că este din motive intenționate sau neintenționate. Iar în bolile respiratorii cronice (BPOC, astm) sunt o mulțime de astfel de motive, așa cum a arătat un studiu realizat de Societatea Română de Pneumologie: aproape jumătate dintre pacienți (47%) renunță la medicamente atunci când se simt mai bine, 40% din pacienți renunță la tratamentele inhalatorii din motive financiare.
În gestionarea bolilor respiratorii cronice, cum ar fi astmul și BPOC, aderența la terapie reprezintă o cheie a succesului. Pe lângă medicamente, managementul acestor boli implică educație terapeutică, psihologică, consiliere, exerciții fizice și renunțare la fumat. Deși în ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului de medicamente inhalatorii, beneficiile acestora depind de aderența și complianța pacientului la tratament. Ghidurile științifice includ evaluarea tehnicii de inhalare și aderența la terapia inhalatorie drept condiții-cheie de control al afecțiunilor respiratorii.
Societatea Română de Pneumologie (SRP) a inițiat, în anul 2017, studiul INSPIRO de intervenție împotriva nonaderenței în sprijinul pacienților cu astm și BPOC din România. Obiectivul studiului a fost creșterea aderenței la tratament prin dezvoltarea intervenției educaționale (IE) adresată pacienților și medicilor de familie. Programul educațional a inclus sesiuni educaționale de grup și materiale educaționale și s-a desfășurat în cinci spitale din România. Rezultatele au fost evaluate prin chestionarul „Test de aderență la inhalatoare (TAI)”.
Motivele non-aderenței la tratament
Au fost incluși 347 de medici de familie și 435 de pacienți. 66% din medicii de familie au considerat că principalele cauze ale neaderării sunt neînțelegerea bolii, dificultatea utilizării medicamentelor inhalatorii, teama de efecte adverse, convingerea pacientului că niciun medicament nu este util pentru boală și latura financiară (20%). 55% dintre medicii de familie chestionați cred că pacienții lor respectă întotdeauna sau de cele mai multe ori terapia inhalatorie, dar 57% din aceiași medici de familie chestionați au verificat tehnica de inhalare a pacienților lor uneori, rar sau niciodată. Doar 44% dintre medicii de familie au discutat cu pneumologul despre boala pacientului lor. Înainte de intervenția educațională, doar 32% dintre pacienți aveau un scor de aderență bun la terapie; acest procent a crescut la 57% după IE.
Cele mai frecvente motive pentru neaderare au fost: pacientul uită să-și administreze zilnic medicamentele inhalatorii (49%), teama de efectele adverse (33%), credința că medicamentul este inutil (26%) și teama că medicamentul inhalator afectează viața de zi cu zi a pacientului (24%). Aproape jumătate dintre pacienți (47%) renunță la medicamente atunci când se simt mai bine. 40% din pacienți renunță la tratamentele inhalatorii din motive financiare. Cele mai influențate comportamente ca urmare a IE au fost componenta psihologică (85%), frica de evenimentele adverse (82%) și componenta socială (79%).
Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Secțiunii de cancer pulmonar a Societății Române de Pneumologie, medicul-șef al Laboratorului de endoscopie bronșică al Institutului de Pneumoftiziologie ,,Marius Nasta”, București: „Lipsa de aderență la terapie rămâne o problemă reală la pacienții cu astm și BPOC din grupul nostru de studiu, dar intervenția educațională a avut efecte pozitive. Extinderea programelor de educație medicală pentru pacienți axată pe principalele motive ale aderenței slabe, cum ar fi uitarea de a lua medicamente zilnic, utilizarea dispozitivelor inhalatorii, neînțelegerea bolii lor, poate crește semnificativ respectarea tratamentului inhalator.”
de Valentina Grigore
