Politici de Sanatate

„Dacă armata de medici ai României se coordonează corect, putem deveni un model pentru Europa”

19 octombrie
15:48 2018
„Dacă armata de medici  ai României se coordonează corect, putem deveni un model pentru Europa”

Interviu cu prof. dr. Anca Trifan, președintele Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie

Ce șanse avem în a atinge dezideratul OMS de a scăpa de hepatita C până în 2030?

Dezideratele OMS fixează cerințele la standarde înalte. Nu se referă însă la eradicare, ci la eliminarea hepatitei C până în 2030 prin două mecanisme: 1) de micșorare a numărului de noi infectați și reinfectați prin scurtcircuitarea căilor de transmisie și 2) prin identificarea și tratarea tuturor celor deja infectați, care reprezintă, de altfel, sursa de infecție. Consecințele acțiunilor sunt extraordinare – scăderea considerabilă a mor­talității prin ciroze hepatice terminale sau cancer hepatocelular. Cred că România are nevoie de aceste acțiuni și are capacitatea de a realiza aceste deziderate. Circumstanțele sunt foarte favorabile. Ministerul Sănătății a reușit un lucru excepțional, și anume creionarea unei strategii naționale de combatere a hepatitelor virale, care va fi reglementată oficial. CNAS și Ministerul Sănătății au realizat un protocol permisiv, care permite tratarea aproape a tuturor pacienților infectați. Există medici prescriptori informați și plini de entuziasm. Pacienții sunt informați prin diverse mijloace. Există câteva programe europene care ajută la formarea medicilor pentru screening-ul hepatitelor. Repet, circumstanțele sunt favorabile. Cred profund că dacă armata de medici ai României se coordonează corect, disciplinat, putem să devenim un model pentru Europa.

Care sunt problemele medicilor prescriptori?

Sunt și probleme, desigur. Există numeroase formulare care tre­buie completate și arhivate. Nu există secretare, ca în străinătate, care să asigure completarea și arhivarea. În clinicile universitare, rezidenții se ocupă și cu munca de secretariat. Există frica de a fi amendat dacă ai greșit ceva pe o reteță sau ai interpretat (întotdeauna în favoarea pacientului) diferit o analiză. Amenzile pre­vizibile în cazul rețetelor antivirale sunt extrem de mari și spe­rie. Programul computerizat ar trebui să fie astfel făcut încât să poată preveni greșeli „materiale”. Dacă un pacient are proceduri de fizioterapie în contract cu CAS în timpul internării de o zi pentru un control de rutină și nu a spus medicului, acesta din urmă este amendat!

Pacienții cu hepatita C care intră în program sunt destul de exigenți cu medicul curant și cu sistemul. Fiind un program deosebit, deseori ei nu consideră că ar avea nevoie de reprogramare pentru rețete sau control. Un medic care tratează peste 100 de pacienți pe an, mai mulți ani consecutiv, poate deveni extrem de aglomerat și pacienții ajung să aștepte pentru serviciile medicale și astfel devin nemulțumiți. Cred că democratizarea prescripției la toți medicii gastroenterologi și infecționiști ar fi bine-venită.

Există și satisfacții profesionale deosebite. Este o situație excepțională în viața profesională a gastroenterologului să poată vindeca o boală cronică în 12 săptămâni! Astfel că toți trecem peste dificultăți și ne bucurăm că putem ajuta.

Care este sau care ar trebui să fie rolul medicului de familie în eradicarea hepatitei C?

Ne dorim și îi rugăm pe medicii de familie să testeze toți pacienții de pe listele lor pentru hepatitele B și C. Ag HBs si Ac sunt analize gratuite cu bilet de trimitere de la medicul de familie. După depistare, trebuie să trimită pacientul și, dacă poate, să-l ajute să se programeze la un centru care prescrie tratament antiviral. După tratament, medicii de familie ar trebui să monitorizeze pacienții cu fibroză avansată.

Noul contract cost-volum-rezultat pentru hepatita C încheiat de CNAS prevede trei molecule. Putem spune că avem suficiente scheme de tratament?

Suntem mai mulțumiți decât anul trecut. Ne lipsesc însă regimurile pentru pacienții care nu au răspuns la un regim anterior cu antivirale directe. Acești pacienți sunt extrem de frustrați, au ciroză hepatică și nu avem ce să le oferim. Există încă regimurile din prima generație și nu cele mai noi molecule. Această parte nu ar fi o problemă deosebită, răspunsul virusologic este excelent la genotipul prezent majoritar în România. Unele efecte adverse și interacțiuni medicamentoase pot complica tratamentul în unele cazuri. Avem, însă, de unde alege. Și pentru un pacient netratat anterior cu antivirale directe avem tot ce ne trebuie.

13.000 de pacienți sunt eligibili în acest nou program. Este aceasta o cifră reală a românilor cu hepatită C?

Este o cifră bună pentru un an de tratament. Anul viitor, probabil, va fi mai mare, dacă prețurile scad și noi identificăm mai mulți pacienți infectați. Numărul real al pacienților viremici existenți în România în 2018 este greu de știut. Estimăm că ar trebui să fie în jur de 300.000. Numărul pe care-l vom trata anul acesta este o picătură, dar esențială.

Ce am putea face mai mult sau mai bine, din punctul de vedere al legislației sau al politicilor de sănătate, pentru ca serviciile de sănătate acordate pacientului român să fie la cele mai înalte standarde?

Trebuie să refacem complet infrastructura. Să păstrăm, acolo unde există, cultura organizațională corectă bazată pe profesionalism, disciplină, umanitate, corectitudine și ajutor între oameni și să o creăm acolo unde nu există. Trebuie sa readucem ierarhia în sistem. Un spital funcționează ca o armată. Dacă toată lumea crede că este general, nu mai funcționează nimic. Democratizarea excesivă nu funcționeaza bine în spitale. Cine nu suportă ierarhii (și sunt mulți, nici mie nu-mi plac prea mult ierarhiile) are opțiunea unui cabinet individual. Deși Legea 95 prevede o mulțime de atribuții administrative medicului șef de secție, simbolul acestuia în spitale a pălit. Nu mai este un controlor de calitate al actului medical, ci doar al cheltuielilor. Personalul mediu trebuie reînvățat ce înseamnă grija față de pacient și îngrijirea continuă a acestuia. Pacientul este obiectul muncii și trebuie iubit și îngrijit.

Care sunt prioritățile dumneavoastră?

Prioritățile mele legate de profesia de medic, de profesor universitar? Doresc să am puterea în fiecare zi în care practic medicina să contribui la formarea tinerilor medici conștienți de necesitatea profesionalismului, îmbinat cu rigoarea și cu umanitatea. Doresc să am puterea să mențin permanent o atitudine corectă față de pacienți, să nu uit că sunt oameni necăjiți și, chiar dacă mă mai supără (se mai întâmplă), nu am voie să mă supăr pe dânșii.

Acțiunile prioritare pe care vreau să le întreprind în anul acesta în hepatitele virale sunt legate de inițierea programului de educare a personalului medical în vederea screening-ului populațional în regiunea Moldovei.

Ce planuri aveți pentru viitorul apropiat?

Voi organiza, împreună cu Organizația Mondială de Gastroenterologie (OMGE, WGO), pentru prima dată în Europa de Est, un program de instruire Train The Trainers (TTT), care este un brand al WGO. Sper să fie un succes. Toți participanții la un astfel de curs declară în mod unanim că le-a schimbat viața profesională și nu numai. TTT este un instrument prin care poți să schimbi concepții, comportamente, modalități de învățare, predare și colaborare. Am emoții legate de program, dar sper să fie bine.

Autor: Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: