În timp ce țările din întreaga lume se află într-o cursă contra cronometru pentru a răspunde problemei rezistenței antimicrobiene (AMR), un nou raport oferă recomandări adaptate pentru a ajuta factorii de decizie politică din Uniunea Europeană (UE) să încurajeze inovarea durabilă și să îmbunătățească accesul la antibiotice eficiente. O componentă importantă a acțiunilor atât de necesare pentru a aborda una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice cu care se confruntă lumea este asigurarea faptului că antibioticele sunt eficiente și disponibile pe scară largă și în mod constant. Noul policy brief, publicat de Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate sub auspiciile Președinției suedeze a Consiliului UE, prezintă posibile soluții la provocările legate de cercetarea și dezvoltarea pentru antibiotice și de aprovizionarea fiabilă a acestora. Raportul devine disponibil la scurt timp după ce UE a adoptat o recomandare a Consiliului care, pentru prima dată, stabilește obiective pentru consumul de antimicrobiene și rezistența antimicrobiană în sănătatea umană la nivelul UE. De asemenea, UE și-a actualizat strategia globală în materie de sănătate, în timp ce se află în curs de revizuire a cadrului său general de reglementare privind produsele farmaceutice. Acest lucru plasează UE într-o poziție unică pentru a deveni un lider mondial în ceea ce privește răspunsul la amenințarea semnificativă pe care rezistența antimicrobiană o reprezintă pentru sănătatea umană și animală, precum și pentru dezvoltarea globală, economii și securitatea alimentară. „Avem nevoie ca UE să investească în vederea remedierii decalajelor în materie de antibiotice, altfel va risca să rămână în urma evoluțiilor internaționale”, avertizează profesorul Elias Mossialos, unul dintre autori și director de cercetare al Observatorului european pentru sisteme și politici de sănătate de la London School of Economics and Political Science.
„Am constatat că, în loc să ne concentrăm pe un singur stimulent pentru dezvoltatorii de produse farmaceutice, avem nevoie de un pachet holistic de stimulente pentru a aborda mai mulți factori deodată. Aceștia includ factori de sănătate publică, cum ar fi sănătatea mediului și infecțiile rezistente cu grad ridicat de incidență, factori de piață, cum ar fi randamentul investițiilor, și factori de implementare, cum ar fi guvernanța și coordonarea internațională”. Raportul afirmă că stimulentele de tip push, cum ar fi finanțarea directă și subvențiile, pot reduce costul cercetării și dezvoltării și au îmbunătățit deja, într-o oarecare măsură, calitatea portofoliului preclinic. Stimulentele de tip „pull”, cum ar fi reformele privind rambursarea, sunt, de asemenea, necesare pentru a crește veniturile potențiale și pentru a crea piețe mai viabile pentru antibiotice.
Acces mai bun la antibioticele care (încă) funcționează
Un lanț de aprovizionare fragil continuă să fie cauza penuriei recurente de antibiotice esențiale în multe state membre ale UE. Această fragilitate este agravată de faptul că ingredientele farmaceutice active provin adesea de la doar câțiva furnizori, de obicei din India și China, și de faptul că există un număr limitat de producători de medicamente generice. Mai mult, producătorii acordă prioritate piețelor mai mari, deoarece piețele mai mici nu sunt profitabile. Dr. Dimitra Panteli, coautor al raportului și responsabil cu inovarea la Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate din Bruxelles, explică: „Într-o situație de tip catch-22, atunci când nu sunt disponibile antibiotice eficiente, pacienții vor avea nevoie de un spectru mai larg sau de opțiuni mai puțin optime, care, la rândul lor, precipită și mai mult RAM. Acest rezumat oferă o serie de soluții pentru a îmbunătăți accesul la antibioticele mai vechi, de la relaxarea cerințelor de reglementare până la creșterea colaborării între țări, consolidarea producției și optimizarea abordărilor privind constituirea de stocuri.”
Acțiunea UE pentru o problemă globală
Acest rezumat rezumă evoluția unui leadership puternic și susținut al Suediei în domeniul RAM. În 2009, Suedia a reușit să folosească în mod eficient președinția Consiliului UE ca platformă pentru a pleda în favoarea unei acțiuni la nivelul UE, ceea ce a condus la decizia de a elabora un plan de acțiune al UE în acest domeniu. În timpul președinției sale a Consiliului UE din 2023, care se încheie în această lună, Suedia a solicitat statelor membre ale UE să reflecteze asupra evoluției din ultimii 14 ani, pentru a analiza ce priorități de acțiune rămân.
„RAM poate fi privită ca o pandemie în curs de desfășurare și, ca atare, nu cunoaște frontiere”, reamintește dr. Malin Grape, ambasadorul Suediei pentru rezistența antimicrobiană. „Cu toții suntem supuși unei presiuni imense pentru a aborda această amenințare. Pe parcursul acestor luni, președinția suedeză a depus eforturi pentru a oferi statelor membre și instituțiilor UE oportunități de a valorifica progresele înregistrate și de a identifica acțiunile concrete pe care trebuie să le întreprindem – împreună. Acesta este motivul pentru care Suedia continuă să abordeze această problemă în UE și la nivel internațional.”
Bogdan Guță
