Politici de Sanatate

Cum poate inovația să ajute societățile noastre în perioada crizei COVID-19?

13 mai
12:28 2020
Cum poate inovația să ajute societățile noastre în perioada crizei COVID-19?

Pandemia COVID-19 a avut un impact social, economic și de sănătate dramatic asupra vieții cetățenilor de pe glob. În fața acestei crize, societatea civilă s-a mișcat mai repede decât instituțiile guvernamentale. Observăm niveluri de solidaritate la nivel de comunitate fără precedent atât în mediul urban, cât și în cel rural. Afacerile se reinventează pentru a răspunde pandemiei, adaptându-se pentru a continua să supraviețuiască într-o lume izolată, în carantină. Acesta este un moment propice ca partidele politice să ajungă la un consens și să găsească un teren comun de acțiune. Portugalia oferă un model de succes în această privință, deoarece atât social-democrații, cât și socialiștii au ales unitatea în detrimentul unei politici mărunte. Acum se pune întrebarea dacă statele membre ale Uniunii Europene sunt capabile să afișeze același nivel de solidaritate între ele, pentru a-și îndeplini promisiunile de a lucra pentru pace și prosperitate pentru toți.

Lumea se confruntă cu un virus necunoscut, iar comunitatea științifică învață în fiecare zi lucruri noi despre această boală. Din cauza  transmisibilității ridicate a SARS-CoV-2, asociată cu o rată de mortalitate relativ ridicată (în comparație cu gripa sezonieră, de exemplu) și știind că sistemele noastre imunitare nu au nici o protecție împotriva acestui nou virus, a devenit clar că navigăm în ape necunoscute. În răspunsul imediat la criza COVID-19, țările fac tot ce pot. Politicile sunt aplicate pe baza altor experiențe care par să fi funcționat în Asia, cel puțin pe termen scurt.

Acum este un timp pentru inovație, nu pentru a experimenta cu viața cetățenilor noștri

Cu toate acestea, latitudinea acțiunilor variază foarte mult în Uniunea Europeană. Pe măsură ce coronavirusul a început să devasteze Italia și Spania, multe țări au decis să își izoleze societățile. În Portugalia, de exemplu, pe măsură ce oamenii au devenit mai conștienți de gravitatea situației, au început să rămână acasă și au încetat să-și trimită copiii la școală, chiar înainte ca președintele să declare starea de urgență. Poporul portughez a acționat astfel în mod voluntar, înainte ca autoritățile să le ceară acest lucru, pentru a evita o  calamitate mai mare. Alte țări, precum Suedia, au decis să nu închidă totul și au ales varianta imunizării de grup. Și, totuși, rata mortalității în Suedia este în prezent triplă decât în Portugalia iar epidemiologii lor nu sunt siguri de rezultatul care urmează. Acum este un timp pentru inovație, nu pentru a experimenta cu viața cetățenilor noștri. Chiar dacă abordarea suedeză are anumite merite practice, este corect să renunțăm la inevitabilitatea deceselor, să nu facem tot ce ne stă în putere pentru a ne proteja persoanele în vârstă și pe cele cu risc? Nu ar trebui să facem tot posibilul pentru a evita pierderi inutile și câștiga timp până nu dezvoltăm un tratament sau un vaccin eficient? Acestea sunt întrebări etice profunde la care noi, ca societate, trebuie să reflectăm pentru a ne asigura că avem răspunsuri mai clare în viitoarele crize.

Niciodată până acum succesul sau eșecul în abordarea unei amenințări  globale nu a depins atât de mult de acțiunile noastre individuale. Importanța acestui sentiment colectiv de responsabilitate în fața pandemiei a determinat societatea civilă să se reinventeze. Oameni care locuiesc în aceeași clădire sau cartier și care nu au vorbit niciodată între ei, acum operează sisteme de asistență pentru persoanele în vârstă, își fac cumpărăturile pentru ei sau pur și simplu fac simple verificări pentru a se asigura că se descurcă bine.

Mișcările civice ale cetățenilor s-au mobilizat pentru a răspunde diferitelor provocări și nevoi pe măsură ce apar. De exemplu, „Host a Hero”, un portal web din Portugalia, a pus în contact proprietarii de locuințe nefolosite din toată Europa cu lucrătorii din domeniul sănătății care au nevoie de un loc unde să stea pentru a nu-i infecta pe cei dragi de acasă. Un alt exemplu îl constituie mișcarea „One Step Ahead of Coronavirus”, prin care un grup de voluntari lucrează direct cu lucrătorii din domeniul sănătății pentru a identifica și publica toate nevoile de echipamente de protecție ale celor din linia întâi de luptă pentru a se asigura că stocurile sunt refăcute rapid de către autorități și inițiative filantropice.

Mergând mai departe, chiar dacă vom redeschide societățile, cetățenii vor intra într-o lume diferită de cea pe care o cunoșteau înainte. Distanțarea fizică va rămâne omniprezentă, spălarea frecventă a mâinilor o normă  socială, iar majoritatea țărilor vor impune probabil utilizarea obligatorie a măștilor de protecție.  Doar un vaccin ne va duce înapoi la o lume normală, cu apropiere fizică ca înainte. Chiar și așa, este probabil ca multe dintre aceste noi obiceiuri vor rămâne și în continuare.

Să nu pierdem sentimentul de urgență pentru reformă și schimbare

În urma epidemiei de Ebola din 2014, mai multe instituții, filantropi și țări s-au reunit pentru a crea Coalition for Epidemic Preparedness Innovations (CEPI) cu scopul  de a dezvolta vaccinuri pentru epidemii și, în special, pentru a dezvolta tehnologii capabile să accelereze acest proces în fața agenților patogeni necunoscuți, sau „Boala X”. Datorită persistenței, determinării și ingeniozității lor, astăzi suntem mai bine pregătiți să accelerăm procesul de dezvoltare și, sperăm, să oferim populației un vaccin eficient și sigur. Pe măsură ce avansăm, țările care nu au sprijinit aceste inițiative în trecut trebuie să găsească o modalitate de a-și realoca prioritățile de finanțare. Dacă nu reușim să ne menținem cetățenii în siguranță, nicio economie nu poate supraviețui, cu atât mai puțin să prospere.

În cele din urmă, în lumea nouă care va apărea din ruinele perioadei pandemice, să nu pierdem sentimentul de urgență pentru reformă și schimbare. Acesta este unul dintre acele momente „Never Again” din istorie. La fel cum societatea acceptă că investim o parte relevantă din PIB-ul nostru în apărarea noastră colectivă, în principal prin intermediul armatei, trebuie să recunoaștem acum nevoia de a investi în sănătate. Este nevoie de structuri de comandă și control pentru pregătirea și răspunsul la epidemii.  Vom avea nevoie de rezerve naționale în sănătate care dispun de modele de simulare în curs de desfășurare pentru a ne pregăti pentru cele mai grave situații și pentru a ne asigura că acestea sunt gata să răspundă la nevoie. Planurile de acțiune clare cu privire la modul de reacție la fiecare dintre aceste potențiale amenințări trebuie să fie clar detaliate și perfecționate cu lecțiile învățate pe parcurs. Aceste structuri naționale ar trebui coordonate la nivel multilateral (cum ar fi ceea ce face NATO în Atlanticul de Nord), deoarece aceste amenințări la adresa sănătății la nivel mondial nu cunosc granițe. Pe măsură ce ieșim din ruinele acestei crize, trebuie, de asemenea, să fim capabili să încurajăm o economie a bunăstării care să pună oamenii în centru. Parlamentele, guvernele, afacerile și societatea civilă trebuie să-și unească forțele în acest efort și să genereze soluții comune din diversitatea diferențelor ideologice și politice existente. Suntem în acest lucru împreună. Să fim noi cei la care generațiile viitoare pot privi ca un exemplu de solidaritate globală și conducere. Pentru noi toți!

 

Ricardo Baptista Leite

Membru al Parlamentului Național al Portugaliei,

2015-2016 European Young Leader

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: